Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

32 defini╚Ťii pentru linte

L├ŹNTE, (1, 2) s. f., (3) lin╚Ťi, s. m. pl. 1. S. f. Plant─â erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albe-alb─âstrui ╚Öi fructul o p─âstaie cu semin╚Ťe plate, comestibile (Lens culinaris); p. restr. fructul ╚Öi s─âm├ón╚Ťa acestei plante. ÔŚŐ Expr. P├ón─â la un bob de linte = absolut tot. Pentru un blid de linte, se spune despre cineva care a comis un act josnic (de tr─âdare), chiar ╚Öi pentru un profit material ne├«nsemnat. 2. S. f. (Med. vet.; pop.) Cisticercoz─â. 3. S. m. pl. (Zool.; pop.) Cisticerci. ÔÇô Lat. lens, -ntis.
L├ŹNTE, (1, 2) s. f., (3) lin╚Ťi, s. m. pl. 1. S. f. Plant─â erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albe-alb─âstrui ╚Öi fructul o p─âstaie cu semin╚Ťe plate, comestibile (Lens culinaris); p. restr. fructul ╚Öi s─âm├ón╚Ťa acestei plante. ÔŚŐ Expr. P├ón─â la un bob de linte = absolut tot. Pentru un blid de linte, se spune despre cineva care a comis un act josnic (de tr─âdare), chiar ╚Öi pentru un profit material ne├«nsemnat. 2. S. f. (Med. vet.; pop.) Cisticercoz─â. 3. S. m. pl. (Zool.; pop.) Cisticerci. ÔÇô Lat. lens, -ntis.
FRIGE-L├ŹNTE s. m. (Familiar) Nume care se d─â ├«n batjocur─â unui om zg├«rcit; avar. Trebuie s─â fie cineva un frige-linte... pentru ca s─â fac─â gur─â pentru un strugur. ALECSANDRI, T. 279.
L├ŹNTE (II 2) lin╚Ťi, s. f. I. (Adesea cu sens colectiv) Plant─â din familia leguminoaselor, av├«nd flori albe cu vini╚Öoare liliachii ╚Öi fructul o p─âstaie cu dou─â semin╚Ťe plate, comestibile (Lens esculenta); fructul ╚Öi s─âm├«n╚Ťa acestei plante. Am pierdut un fir de linte ╚ś-o m├«ndr─â tare cuminte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 152. Foicic─â bob de linte. TEODORESCU, P. P. 270. Dou─â fete culeg linte. ALECSANDRI, P. P. 156. S─â ia, cu o peni╚Ť─â curat─â, c├«t o linte dintr-aceast─â alifie. PISCUPESCU, O. 315. ÔŚŐ Expr. P├«n─â la un bob de linte = p├«n─â la ultima posibilitate, p├«n─â la ultimul ban. Porunc─â dau s─â se plece to╚Ťi vistieriei, pl─âtind r├«nduielile p├«n─â la o para ╚Öi p├«n─â la un bob de linte. SADOVEANU, Z. C. 241. ÔÖŽ M├«ncare g─âtit─â din boabe de linte. ÔŚŐ Expr. Blid de linte v. blid. II. 1. Numele popular al cisticercozei. 2. (La pl.) Cisticerci.
!fr├şge-l├şnte (pop., fam.) s. m. ╚Öi f., g.-d. lui fr├şge-l├şnte; pl. fr├şge-l├şnte
l├şnte (plant─â, boal─â) s. f., g.-d. art. l├şntei
fr├şge-l├şnte s. m. invar.
l├şnte (plant─â, cisticercoz─â) s. f., g.-d. art. l├şntei
FRIGE-L├ŹNTE s., adj. v. avar, calic, zg├órcit.
L├ŹNTE s. (BOT.) 1. (Lens culinaris) (prin Mold.) maz─âre. 2. lintea-pratului (Lathyrus pratensis) = (reg.) bobu╚Öor, m─âz─âriche.
L├ŹNTE s. v. cisticercoz─â, cornee, lentil─â, sticl─â, trichinoz─â.
LINTE-BRO╚śTE├üSC─é s. v. linti╚Ť─â.
LINTE-DE-B├üLT─é s. v. linti╚Ť─â.
LINTE-NE├üGR─é s. v. or─âst├şc─â.
LINTEA-B─éL╚ÜILOR s. v. linti╚Ť─â.
l├şnte s. f. ÔÇô Plant─â leguminoas─â. ÔÇô Mr., megl. linte. Lat. lentem (Pu╚Öcariu 984; Candrea-Dens., 1003; REW 4979), cf. it. lente. ÔÇô Der. linti╚Ť─â, s. f. (plant─â acvatic─â; pistrui), cu suf. dim. -i╚Ť─â (Densusianu, Rom., XXXIII, 281). E dublet a lui lentil─â, s. f., din fr. lentille.
L├ŹNTE1 f. 1) Plant─â leguminoas─â alimentar─â ╚Öi furajer─â, cu frunze compuse, flori albe-alb─âstrui ╚Öi fructul p─âstaie, cu semin╚Ťe plate. 2) Fructul ╚Öi s─âm├ón╚Ťa acestei plante. [G.-D. lintei] /<lat. lens, ~tis
L├ŹNTE2 ~╚Ťi m. pop. 1) la pl. Larv─â a teniei, care se dezvolt─â ├«n ╚Ťesuturile organismelor infectate (├«n special la mamifere) provoc├ónd cisticeroza; cisticerc. 2) Boal─â a animalelor (transmisibil─â ╚Öi oamenilor), cauzat─â de ac╚Ťiunea patogen─â a cisticercilor, manifestat─â prin dureri musculare ╚Öi tulbur─âri digestive; cisticeroz─â; m─âz─âriche. /<lat. lens, ~tis
frige-linte m. Mold. mare sgârcit (AL.).
linte f. plant─â ale carii fructe sunt mici legume romboidale cu dou─â semin╚Ťe (Lens esculenta); 2. pl. lin╚Ťi, lepr─â la porci. [Lat. LENTEM].
frige-c├«ne ╚Öi frige-l├şnte m., pl. tot a╚Öa. Fam. Mare avar.
l├şnte f. (lat. lens, lentis, linte, it. lente. V. lentil─â). O legum─â papilionacee care face ni╚Öte boabe turtite (lens esculenta sa┼ş ervum lens). Lentil─â, sticl─â p. aparate optice. Pl. Un fel de boal─â a porcilor. Lintea pratulu─ş. V. prat.
frige-linte s., adj. v. AVAR. CALIC. ZGÎRCIT.
LINTE s. (BOT.) 1. (Lens culinaris) (prin Mold.) mazăre. 2. lintea-pratului (Lathyrus pratensis) = (reg.) bobușor, măzăriche.
linte s. v. CISTICERCOZ─é. CORNEE. LENTIL─é. STICL─é. TRICHINOZ─é.
linte-broștească s. v. LINTIȚĂ.
linte-de-baltă s. v. LINTIȚĂ.
linte-neagr─â s. v. OR─éSTIC─é.
linte-sălbatică s. v. LINTIȚĂ.
lintea-b─âl╚Ťilor s. v. LINTI╚Ü─é.
Linte v. Meletie 5.
LINTE subst. 1. Lint/ea și -ești tt. 2. Lintec, E., buc., act. 3. Linteș, fam., act.; Lintiș, vecin (17 B III 54), 4. Limte, dobr, (RI XI 206).

Linte dex online | sinonim

Linte definitie

Intrare: linte
linte substantiv feminin
Intrare: Linte
Linte
Intrare: Linte
Linte