Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

LINGU├ŹSTIC, -─é s. f., adj. v. lingvistic.
LINGV├ŹSTIC, -─é, lingvistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â limba (II) ╚Öi legile ei de dezvoltare. ÔÖŽ Lingvistic─â general─â = domeniu al lingvisticii care studiaz─â limba din punctul de vedere al tr─âs─âturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului. Lingvistic─â diacronic─â = studiu al faptelor de limb─â privite ├«n evolu╚Ťia lor. Lingvistic─â sincronic─â = studiu al faptelor de limb─â a╚Öa cum se prezint─â ele la un moment dat. 2. Adj. Care apar╚Ťine lingvisticii (1), privitor la lingvistic─â. [Var.: lingu├şstic, -─â s. f., adj.] ÔÇô Din fr. linguistique.
LINGU├ŹSTIC, -─é s. f., adj. v. lingvistic.
LINGV├ŹSTIC, -─é, lingvistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â limba (II) ╚Öi legile ei de dezvoltare. ÔŚŐ Lingvistic─â general─â = domeniu al lingvisticii care studiaz─â limba din punctul de vedere al tr─âs─âturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului. Lingvistic─â diacronic─â = studiu al faptelor de limb─â privite ├«n evolu╚Ťia lor. Lingvistic─â sincronic─â = studiu al faptelor de limb─â a╚Öa cum se prezint─â ele la un moment dat. 2. Adj. Care apar╚Ťine lingvisticii (1), privitor la lingvistic─â. [Var.: lingu├şstic, -─â s. f., adj.] ÔÇô Din fr. linguistique.[1]
LINGV├ŹSTIC, -─é, lingvistici, -e, adj. Referitor la lingvistic─â, de lingvistic─â. Studii lingvistice. Cercet─âri lingvistice. Ôľş ├Änc─â din veacul al XIX-lea, unii oameni de ╚Ötiin╚Ť─â rom├«ni s-au format la ╚Öcolile lingvistice din Rusia. L. ROM. 1953, nr. 5, 8. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) limb├şstic, -─â (RUSSO, O. 57) adj.
LINGV├ŹSTIC─é, lingvistici, s. f. ╚śtiin╚Ťa care studiaz─â limba ╚Öi legile ei de dezvoltare. Lucr─ârile tovar─â╚Öului Stalin cu privire la problemele lingvisticii dau cercet─ârii ╚Ötiin╚Ťifice o temeinic─â fundamentare filozofic─â ╚Öi largi perspective de activitate ╚Ötiin╚Ťific─â creatoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 297, 3/5. ├Änarmat─â cu concep╚Ťia materialist-dialectic─â, lingvistica din ╚Ťara noastr─â ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â din plin activitatea. L. ROM. 1955, nr. 5, 9. Lingvistica s-a putut constitui ca ╚Ötiin╚Ť─â independent─â numai datorit─â faptului c─â limba are tr─âs─âturile ei specifice ╚Öi legile ei proprii de dezvoltare. MACREA, F. 14. ÔÖŽ Activitate ├«n cadrul acestei ╚Ötiin╚Ťe. Lingvistica sovietic─â se g─âse╚Öte ast─âzi ├«ntr-o etap─â de mare ├«nflorire. L. ROM. 1953, nr. 1, 15. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) limb├şstic─â (ODOBESCU, S. II 349) s. f.
LINGV├ŹSTIC─é, lingvistici, s. f. ╚śtiin╚Ťa care studiaz─â limba (II) ╚Öi legile ei de dezvoltare. [Var.: (├«nv.) limb├şstic─â s. f.] ÔÇô Fr. linguistique.[1]
lingv├şstic adj. m., pl. lingv├şstici; f. lingv├şstic─â, pl. lingv├şstice
lingv├şstic─â s. f., g.-d. art. lingv├şsticii; pl. lingv├şstici
lingv├şstic adj. m., pl. lingv├şstici; f. sg. lingv├şstic─â, pl. lingv├şstice[1]
lingv├şstic─â s. f., g.-d. art. lingv├şsticii; pl. lingv├şstici[1]
LINGU├ŹSTIC, -─é adj. v. lingvistic.
LINGV├ŹSTIC, -─é adj. Referitor la lingvistic─â. [Var. linguistic, -─â adj. / cf. fr. linguistique].
LINGV├ŹSTIC─é s.f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â limba ╚Öi legile ei de dezvoltare. ÔŚŐ Lingvistic─â matematic─â = disciplin─â care studiaz─â fenomenele de limb─â cu mijloace matematice. [Gen. -cii, var. linguistic─â s.f. / cf. fr. linguistique].[1]
LINGV├ŹSTIC, -─é I. adj. referitor la lingvistic─â. II. s. f. ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â limba ╚Öi legile ei de dezvoltare. ÔÖŽ ~ general─â = disciplin─â care studiaz─â faptele de limb─â din perspectiva tr─âs─âturilor comune mai multor limbi; ~ comparativ─â = disciplin─â care studiaz─â comparativ concordan╚Ťele fonetice, semantice ╚Öi gramaticale din mai multe limbi; ~ matematic─â = disciplin─â care studiaz─â fenomenele de limb─â cu mijloace matematice; ~ structural─â = disciplin─â care studiaz─â rela╚Ťiile dintre elementele limbii ╚Öi caracterul sistematic al acesteia. ÔŚŐ glotologie. (< fr. linguistique)
LINGV├ŹSTIC ~c─â (~ci, ~ce) Care ╚Ťine de lingvistic─â; propriu lingvisticii. Studiu ~. [Sil. lin-gvis-] /<fr. linguistique[1]
LINGV├ŹSTIC─é f. Stiin╚Ť─â care studiaz─â limba ╚Öi legile ei de dezvoltare. [G.-D. lingvisticii] /<fr. linguistique, it. linguistica[1]
linguistică f. studiul principiilor și raporturilor diferitelor limbi (mai ales inculte).
*lingh├şstic, -─â adj. (fr. linguistique). Relativ la studiu ╚Ötiin╚Ťific al limbilor: studi─ş linghistice. S. f., pl. ─ş. Studiu ╚Ötiin╚Ťific al limbilor. ÔÇô Fals limbistic. V. filologie.
semn lingvistic Termen fundamental ├«n orice ╚Ötiin╚Ť─â a limbajului, utilizat cu accep╚Ťii mai mult sau mai pu╚Ťin diferite: ÔÖŽ reuniunea celor dou─â laturi, semnificant ╚Öi semnificat; ÔÖŽ rela╚Ťia dintre semnificant ╚Öi semnificat; ÔÖŽ ├«n interpret─âri mai izolate, semnul se reduce la semnificant;
CERCUL LINGVISTIC DE LA PRAGA, ╚Öcoal─â lingvistic─â structuralist─â ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1926. Reprezentan╚Ťi: N. Mathesius, N.S. Trubetzkoy, R. Jakobson. A.I. Isacenco ╚Ö.a. V. structuralism.
LINGV├ŹSTIC, -─é (< fr.) s.f, adj. 1. S. f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â limba ╚Öi legile ei de dezvoltare. Preocup─âri privind limba au ap─ârut ├«nc─â din Antichitate, ├«n India (P─ünini), Grecia (Aristotel) sau Roma antic─â. ├Än Evul Mediu asemenea preocup─âri se g─âsesc mai ales la arabi. Din perioada Rena╚Öterii dateaz─â interesul pentru studiul limbilor europene, iar expansiunea colonial─â a dus la studierea, din motive practice, a limbilor indigene. L. ca ╚Ötiin╚Ť─â s-a constituit ├«n primul sfert al sec. 19, c├ónd s-au pus bazele cercet─ârii istorice ╚Öi comparative a limbilor (W. Jones, K.K. Rask, W. Humboldt, Fr. Bopp, fra╚Ťii Grimm ╚Ö.a.). ├Än a doua jum─âtate a sec. 19 a luat na╚Ötere ╚Öcoala neogramatic─â. La ├«nceputul sec. 20 apar noi metode de cercetare: geografia lingvistic─â ╚Öi fonetica experimental─â; apar noi ╚Öcoli, cum sunt cea neolingvistic─â (B. Croce, M. Bartoli), func╚Ťional─â (Cercul lingvistic de la Praga), general─â (F. de Saussure). Dintre curentele lingvistice moderne mai importante sunt: structuralismul, semanticismul, lingvistica matematic─â, glosematica, transforma╚Ťionismul. Discipline ╚Öi domenii ale lingvisticii sunt: fonetica, fonologia, gramatica (morfologia ╚Öi sintaxa), lexicologia, frazeologia, istorii limbii, dialectologia, stilistica ╚Ö.a. ├Än cadrul l. se disting numeroase ramuri: psiholingvistica, sociolingvistica, geolingvistica ╚Ö.a. ÔŚŐ L. general─â = studiul faptelor de limb─â privite din punctul de vedere al tr─âs─âturilor comune mai multor limbi (├«nrudite sau ne├«nrudite). ÔŚŐ L. diacronic─â (sau istoric─â) = studiul faptelor dintr-o limb─â sau din mai multe limbi privite ├«n evolu╚Ťia lor. ÔŚŐ L. sincronic─â (sau descriptiv─â) = studiul unei limbi a╚Öa cum se prezint ea la un moment dat, f─âr─â luarea ├«n considera╚Ťie a fazelor anterioare. ÔŚŐ L. comparativ─â = studiul comparativ al concordan╚Ťelor fonetice, semantice ╚Öi gramaticale din mai multe limbi, urm─ârind explicarea leg─âturilor lor istorice, cercetarea cauzelor dezvolt─ârii lor paralele, a diferen╚Ťierii ╚Öi a influen╚Ťei lor reciproce ├«n cursul istoriei. ÔŚŐ L. matematic─â = disciplin─â care studiaz─â limba cu mijloace matematice, ocup├óndu-se de aspectele algebrice, cantitative ╚Öi formale ale fenomenelor de limb─â. 2. Adj. Care apar╚Ťine lingvisticii (1), privitor la lingvistic─â.
ARBITRARUL SEMNULUI LINGVISTIC s. n. (< fr. lÔÇÖ├írbitraire du signe linguistique): (├«n concep╚Ťia saussurian─â) lipsa de leg─âtur─â dintre con╚Ťinutul exprimat de semnul lingvistic (v.) ╚Öi forma sa (forma semnului este ├«nt├ómpl─âtoare ├«n raport cu con╚Ťinutul acestuia, nu depinde de el).
ATLAS LINGVISTIC s. n. + adj. (cf. fr. atlas linguistique): corpus(colec╚Ťie)de h─âr╚Ťi lingvistice prezentate fie ├«n ordinea alfabetic─â a cuvintelor-titlu, fie ├«n ordinea ├«ntreb─ârilor din chestionarul folosit la culegerea materialului, fie pe sfere semantice etc. A.l. poate fi publicat ├«ntr-unul sau ├«n mai multe volume. El poate cuprinde: o introducere (expunere de principii), transcrierea fonetic─â utilizat─â, h─âr╚Ťi introductive, h─âr╚Ťi propriu-zise, material necartografiat (sub form─â de liste) ╚Öi h─âr╚Ťi interpretative (analitice ╚Öi sintetice). Dup─â natura materialului ├«nf─â╚Ťi╚Öat, a.l. sunt de mai multe feluri: fonetice, fonologice, lexicale ╚Öi morfologice. Dup─â ├«ntinderea domeniului explorat ele sunt: regionale (cum este Noul atlas lingvistic rom├ón ÔÇô NALR), na╚Ťionale (cum este Atlasul lingvistic rom├ón ÔÇô ALR), zonale (cum este Atlasul lingvistic mediteranean ÔÇô ALM) ╚Öi continentale (cum este Atlasul lingvistic ai Europei ÔÇô ALE). De obicei, a.l. regionale elaborate ├«n prezent sunt ╚Öi atlase etnografice, datorit─â datelor de acest gen pe care le cuprind. ├Än general, a.l. au un caracter onomasiologic, ├«n sensul c─â h─âr╚Ťile prezint─â termenii folosi╚Ťi pentru denumirea anumitor no╚Ťiuni; c├óteva h─âr╚Ťi din aceste a.l. sunt h─âr╚Ťi semasiologice (prezint─â sensurile unor cuvinte ╚Öi expresii, mai ales arhaice). ├Än mod obi╚Önuit, anchetatorii sunt ╚Öi autori ai a.l. Sunt recunoscute ca modele ale genului urm─âtoarele a.l.: Atlas linguistique de la France (ALF) (ÔÇ×Atlas lingvistic al Fran╚ŤeiÔÇŁ) de Jules Gilli├ęron ╚Öi Edmond Edmont (1902-1910) pe baza anchetei dialectale efectuate ├«ntre 1897-1901 de Edmont ├«n 639 de localit─â╚Ťi, cu un chestionar de 1400 de cuvinte ╚Öi fraze; Sprachatlas von Nord- und Mitteldeutschland (ÔÇ×Atlas lingvistic al Germaniei de Nord ╚Öi de CentruÔÇŁ), primele 6 h─âr╚Ťi, de G. Wenker (1881), pe baza unui chestionar de 40 de fraze-test, ├«n 4.000 de localit─â╚Ťi anchetate. Primul a.l. rom├ónesc (fonetic) este Lingvistischer Atlas des dacorum├Ąnischen Sprachgebietes (ÔÇ×Atlas lingvistic al graiurilor dacorom├óneÔÇŁ), Leipzig, 1909, de Gustav Weigand, realizat prin anchete pe teren, ├«ntreprinse ├«ntre 1896 ╚Öi 1909, cu un chestionar de 114 cuvinte, care a permis atunci ├«nregistrarea celor mai importante particularit─â╚Ťi de pronun╚Ťare ale graiurilor rom├óne╚Öti. Au urmat apoi Atlasul lingvistic rom├ón (ALR), publicat de Muzeul limbii rom├óne din Cluj, Partea I (ALR I) de Sever Pop, Vol. I, Cluj, 1938 ╚Öi Vol. II, Sibiu ÔÇô Leipzig, 1942, iar Partea a II-a (ALR II) de Emil Petrovici, Vol. I, Sibiu ÔÇô Leipzig, 1940; Micul atlas lingvistic rom├ón (ALRM), publicat de Muzeul limbii rom├óne din Cluj, Partea I (ALRM I), Vol. I de Sever Pop, Cluj ÔÇô Bra╚Öov, 1938, iar Partea a II-a (ALRM II), Vol. I de Emil Petrovici, Sibiu ÔÇô Leipzig, 1940; Atlasul lingvistic rom├ón, Serie nou─â (ALR, s. n.) ├«ntocmit de Institutul de lingvistic─â al Filialei din Cluj a Academiei Rom├óne, sub redac╚Ťia lui Emil Petrovici, Vol. I ╚Öi II, 1956, ╚Öi Vol. III, 1962; Micul atlas lingvistic rom├ón, Serie nou─â (ALRM, s. n.) ├«ntocmit de Institutul de lingvistic─â al Filialei din Cluj a Academiei Rom├óne, 1956, sub redac╚Ťia lui Emil Petrovici; Atlasul lingvistic rom├ón, Partea II (ALR II). Serie nou─â, Voi. IV, Bucure╚Öti, EA, 1965 ╚Öi Vol. V, Bucure╚Öti, EA, 1966, ambele sub redac╚Ťia lui Emil Petrovici; Micul atlas lingvistic rom├ón, Partea II (ALRM II), Serie nou─â, Vol. II ╚Öi III, Bucure╚Öti, EA, 1967, sub redac╚Ťia lui Emil Petrovici; Noul atlas lingvistic rom├ón pe regiuni. I. Oltenia, de Teofil Teaha, Ionic─â Ion ╚Öi Valeriu Rusu, sub redac╚Ťia lui Boris Cazacu, Bucure╚Öti, 1967; Atlasul lingvistic rom├ón, Serie nou─â, Partea II, Vol. VI, sub redac╚Ťia lui Emil Petrovici, Bucure╚Öti, 1969; Atlasul lingvistic pe regiuni. Maramure╚Ö, Institutul de lingvistic─â al Filialei Cluj a Academiei Rom├óne, de Petru Neiescu, Grigore Rusu, Ionel Stan, Bucure╚Öti, 1969; Noul atlas lingvistic pe regiuni. Oltenia. II, de Teofil Teaha, Ionic─â Ion ╚Öi Valeriu Rusu, Centrul de cercet─âri fonetice ╚Öi dialectale al Academiei Rom├óne, Bucure╚Öti, EA, 1970; Atlasul lingvistic rom├ón Serie nou─â; Verbul, Institutul de lingvistic─â din Cluj al Filialei Academiei Rom├óne, Vol. VII, Cluj-Napoca, EA, 1972.; Noul atlas lingvistic pe regiuni. Oltenia. III, de Teofil Teaha, Ionic─â Ion ╚Öi Valeriu Rusu, sub redac╚Ťia lui Boris Cazacu, Centrul de cercet─âri fonetice ╚Öi dialectale al Academiei Rom├óne; Bucure╚Öti, EA, 1974; Noul atlas lingvistic rom├ón pe regiuni. Banat I, sub redac╚Ťia lui Petru Neiescu, Institutul de lingvistic─â din Cluj, Cluj-Napoca, EA, 1980; Noul atlas lingvistic rom├ón pe regiuni. Banat. Date despre localit─â╚Ťi ╚Öi informatori, de Eugen Beltechi, Ioan Faiciuc ╚Öi Nicolae Mocanu, sub conducerea lui Petru Neiescu, Cluj-Napoca, 1980; Noul atlas lingvistic rom├ón pe regiuni, Oltenia IV, de Teofil Teaha, Ion Ionic─â ╚Öi Valeriu Rusu, Bucure╚Öti, EA, 1980; Micul atlas lingvistic rom├ón, Partea II (ALRM II), Serie nou─â, Vol. IV, Institutul de lingvistic─â din Cluj. Redactor principal: Ioan P─âtru╚Ť. Redactori: Doina Grecu, Ion Marin ╚Öi Rodica Orza, Bucure╚Öti, EA, 1981; Noul atlas lingvistic pe regiuni. Oltenia. V., de Teofil Teaha, Ion Ionic─â ╚Öi Valeriu Rusu, Bucure╚Öti, EA, 1984; Noul atlas lingvistic al Rom├óniei. Moldova ╚Öi Bucovina. Vol. I, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistr─âcel, Ion A. Florea, Ion Nu╚Ť─â ╚Öi Adrian Turcule╚Ť, Bucure╚Öti, EA, 1987; Noul atlas lingvistic al Rom├óniei. Moldova ╚Öi Bucovina. Date despre localit─â╚Ťi ╚Öi informatori, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistr─âcel, Ion A. Florea, Ion Nu╚Ť─â ╚Öi Adrian Turcule╚Ť, Bucure╚Öti, EA, 1987; Atlasul lingvistic rom├ón. Transilvania. Date despre localit─â╚Ťi ╚Öi informatori, de Grigore Rusu, Viorel Bidian ╚Öi Dumitru Lo╚Öon╚Ťi, Bucure╚Öti, EA, 1992; Noul atlas lingvistic rom├ón pe regiuni. Moldova ╚Öi Bucovina. Texte dialectale, Vol. I, Partea I. Culese de Stelian Dumistr─âcel ╚Öi publicate de Doina Hreapc─â ╚Öi Ion-Horia B├órleanu, Ia╚Öi, EA, 1993; Atlasul lingvistic rom├ón pe regiuni. Transilvania (I), de Grigore Rusu, Viorel Bidian ╚Öi Dumitru Lo╚Öon╚Ťi, Bucure╚Öti, EA, 1993.
LINGV├ŹSTIC, -─é adj. (cf. fr. linguistique): ├«n sintagmele curent lingvistic, dic╚Ťionar lingvistic, lege lingvistic─â, tabu lingvistic, teorie lingvistic─â ╚Öi termen lingvistic (v.).
LINGV├ŹSTlC─é s. f. (< adj. lingvistic, -─â, cf. fr. linguistique): ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â limba ╚Öi legile ei de dezvoltare, problemele fundamentale ale acesteia, oper├ónd cu no╚Ťiunile de lege, metod─â, schimbare, cauz─â, condi╚Ťie etc. Este o component─â a filologiei. ÔŚŐ ~ gener├íl─â: disciplin─â care studiaz─â faptele de limb─â din perspectiva tr─âs─âturilor comune mai multor limbi (├«nrudite sau ne├«nrudite). L. general─â studiaz─â: originea limbii, leg─âtura dintre limb─â ╚Öi g├óndire, leg─âtura dintre limb─â ╚Öi societate, caracterul sistematic al limbii, legile de dezvoltare a limbii, rolul analogiei ├«n limb─â, clasificarea limbilor, ramifica╚Ťiile teritoriale ╚Öi sociale ale limbii, limba literar─â ╚Öi stilurile ei func╚Ťionale, metodele de cercetare ├«n lingvistic─â, cele mai generale tr─âs─âturi ale foneticii, lexicului ╚Öi gramaticii etc. ├Än l. rom├óneasc─â s-au remarcat ├«n acest domeniu: Al. Graur, Lucia Wald, Elena Slave, Sorin Stati etc. ÔŚŐ ~ speci├íl─â: disciplin─â care studiaz─â faptele de limb─â ale unor domenii restr├ónse, prin aplicarea conceptelor de lingvistic─â general─â (cum ar fi studiul straturilor lingvistice care dau fizionomia unei limbi ├«n diferitele ei etape de dezvoltare). ÔŚŐ ~ diacr├│nic─â (ist├│ric─â): disciplin─â care studiaz─â istoric faptele de limb─â, adic─â ├«n evolu╚Ťia lor. ÔŚŐ ~ sincr├│nic─â (descript├şv─â): disciplin─â care studiaz─â faptele de limb─â a╚Öa cum se prezint─â ele la un moment dat, f─âr─â a mai ╚Ťine seama de fazele anterioare. ÔŚŐ ~ compar├ít─â (comparat├şv─â): disciplin─â care studiaz─â comparativ mai multe limbi (concordan╚Ťele fonetice, semantice ╚Öi gramaticale) pentru a putea explica leg─âturile istorice dintre ele (mai ales cele de ├«nrudire), cauzele dezvolt─ârii lor paralele, diferen╚Ťierea ╚Öi influen╚Ťele reciproce ├«n cursul istoriei lor. ÔŚŐ ~ matem├ític─â: disciplin─â care studiaz─â limba cu mijloace matematice. Ea se ocup─â de aspectele algebrice, cantitative ╚Öi formale ale fenomenelor de limb─â. ÔŚŐ ~ structural├şst─â (structur├íl─â): disciplin─â care studiaz─â rela╚Ťiile dintre elementele limbii ╚Öi caracterul sistematic al acesteia, independent de sensurile cuvintelor ╚Öi de istoria societ─â╚Ťii. ÔŚŐ ~ v├ęche: totalitatea preocup─ârilor lingvistice neorganizate, manifestate ├«n antichitate de vechii indieni, de vechii greci ╚Öi de romani, ├«n evul mediu de arabi ╚Öi ├«n perioada Rena╚Öterii de europeni (interes pentru studiul limbilor europene ╚Öi al limbilor indigene din colonii), f─âr─â concep╚Ťii ╚Öi metode riguroase de cercetare. ÔŚŐ ~ mod├ęrn─â: disciplin─â care se bazeaz─â pe un ansamblu organizat de cuno╚Ötin╚Ťe veridice despre limb─â ╚Öi de principii ╚Öi metode ╚Ötiin╚Ťifice de cercetare. Ea a luat na╚Ötere ├«n primul sfert al secolului al XIX-lea, odat─â cu cercet─ârile istorice ╚Öi comparative (v. ╚Öi cur├ęnt, gram├ític─â). ÔŚŐ ~ aplic├ít─â: disciplin─â care studiaz─â aplica╚Ťiile cercet─ârilor lingvistice la domenii practice ÔÇô ├«n predarea limbilor, ├«n lexicografie, ├«n traducere (inclusiv cu calculatoare), ├«n patologie, ├«n terapia vorbirii etc. Se ├«ntrep─âtrunde cu sociolingvistica, stilistica ╚Öi teoria informa╚Ťiei. ÔŚŐ ~ etnogr├ífic─â: disciplin─â care studiaz─â contextul fizic ╚Öi cultural al unei comunit─â╚Ťi de limbi. Studiile sunt realizate de antropologi care folosesc tehnicile cercet─ârii pe teren, pentru a descrie contextele situa╚Ťionale ale actelor de vorbire. ÔŚŐ ~ antropol├│gic─â: disciplin─â care folose╚Öte tehnicile speciale de cercetare din domeniile antropologiei ╚Öi lingvisticii, pentru a studia limbile naturale ├«n mediul lor social (limba nu poate fi separat─â de contextul social). Printre cei mai cunoscu╚Ťi reprezentan╚Ťi ai lingvisticii rom├óne╚Öti amintim pe urm─âtorii: Vasile Arvinte, Andrei Avram, Mioara Avram, George Beldescu, Silviu Berejan, Gheorghe Bolocan, Grigore Br├óncu╚Ö, Marin Buc─â, Gheorghe Bulg─âr, Petre Cancel, Traian Cantemir, Theodor Capidan, Matilda Caragiu-Mario╚Ťeanu, Dumitru Chi╚Ťoran, Alexandru Cihac, Fulvia Ciobanu, Nicolae Corl─âteanu, Eugen Co╚Öeriu, Ion Coteanu, Teodora Cristea, Ion Diaconescu, Paula Diaconescu, Florica Dimitrescu, C. Dimitriu, Lucia Djamo-Diaconi╚Ť─â, Gh. N. Dragomirescu, Arcadie Evdo╚Öenko, Ivan Evseev, Dorin G─âmulescu, ╚śtefan Giosu, George Giuglea, Sanda Golopen╚Ťia-Eretescu, Alexandru Graur, Victor V. Grecu, Ioan Gu╚Ťia, Valeria Gu╚Ťu-Romalo, Finu╚Ťa Hasan, Theodor Hristea, Maria Iliescu, Liliana Ionescu-Rux─ândoiu, Dumitru Irimia, Ion Ionic─â, Gavril Istrate, George Iv─ânescu, Bela Kelemen, Francisc Kiraly, Dimitrie Macrea, Mihaela Manca╚Ö-Zamfir, Constant Maneca, Maria Manoliu-Manea, Lucre╚Ťia Mare╚Ö, Ioan C. Massim, Ion M─ârii, Paul Micl─âu, Maria Nagy, Petru Neiescu, Aurel Nicolescu, Alexandru Niculescu, Gabriela Pan─â-Dindelegan, Tache Papahagi, Giorge Pascu, Ioan P─âtru╚Ť, Emil Petrovici, Alexandru Philippide, Sever Pop, Iosif Popovici, Aron Pumnul, C-tin Racovi╚Ť─â, I. Rizescu, Valeriu Rusu, Marius Sala, August Scriban, Vasile Scurtu, Mircea Seche, Luiza Seche, Elena Sf├órlea, Tatiana Slama-Cazacu, Elena Slave, Dan Slu╚Öanschi, Ionel Stan, Szabo Attila, Szabo Zoltan, Vasile ╚śerban, Ion ╚śiadbei, Flora ╚śuteu, Valeriu ╚śuteu, Teofil Teaha, Hariton Tiktin, Romulus Todoran, Gheorghe Toh─âneanu, Mariana Tu╚Ťescu, Victor Vascenco, Emanuel Vasiliu, Laura Vasiliu, Anton Vraciu, Magdalena Vulpe, Lucia Wald, Mircea Zdrenghea, Petru Zugun ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii.
STRATIGRAFIE LINGVISTIC─é s. f. + adj. (cf. fr. stratigraphie linguistique): dispunere pe o ax─â vertical─â ├«n perspectiv─â cronologic─â (├«n evolu╚Ťie) sau social─â a unor fapte de limb─â, subsisteme sau sisteme lingvistice. ├Än studierea unui idiom, perspectiva stratigrafic─â este complementar─â cu perspectiva geografic─â sau spa╚Ťial─â. Ea poate fi aplicat─â pe o hart─â lingvistic─â ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â sincronic faptele ├«nregistrate ├«ntr-un anumit teritoriu: se traseaz─â arii arhaice ╚Öi arii inovatoare care reprezint─â faze diferite de evolu╚Ťie a unui anumit fenomen lingvistic.
╚śCOAL─é LINGVISTIC─é s. f. + adj. (cf. bg., scr. ┼íkola, pol. szkola, rus. ┼íkola, lat. schola + fr. linguistique): v. cur├ęnt.
TABU LINGVISTIC s. n. + adj. (< fr. tabou linguistique, cf. polinez. tab├║ < ta ÔÇ×sacruÔÇŁ, ÔÇ×sfin╚ŤitÔÇŁ + bu ÔÇ×foarteÔÇŁ): tip de interdic╚Ťie de vocabular care duce la ├«nlocuirea unui cuv├ónt cu un altul sau cu o perifraz─â metaforic─â ori cu o variant─â formal─â, datorit─â unor motive mistico-religioase sau de pudoare; ├«n acest caz, vorbitorii consider─â cuv├óntul fie ÔÇ×sacruÔÇŁ, fie indecent. Exist─â deci un t.l. pozitiv ╚Öi un t.l. negativ (v. interdic╚Ťie de vocabular).

Lingvistic─â dex online | sinonim

Lingvistic─â definitie

Intrare: lingvistic
linguistic
lingvistic adjectiv
Intrare: lingvistic─â
lingvistic─â substantiv feminin
Intrare: stratigrafie lingvistic─â
stratigrafie lingvistic─â substantiv feminin
Intrare: școală lingvistică
școală lingvistică substantiv feminin
Intrare: tabu lingvistic
tabu lingvistic substantiv neutru
Intrare: arbitrarul semnului lingvistic
arbitrarul semnului lingvistic substantiv neutru articulat