LINGUȘÍE, lingușii, s. f. (Învechit) Lingușire. De măgulirile lingușiei dreptul simț se întunecă. NEGRUZZI, S. I 314.

LINGUȘÍE, lingușii, s. f. (Înv.) Lingușire. – Din linguși + suf. -ie.

LINGUȘÍE s. v. flatare, lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire.

lingușie s. v. FLATARE. LINGUȘEALĂ. LINGUȘIRE. MĂGULEALĂ. MĂGULIRE.