linșare definitie

2 intrări

20 definiții pentru linșare

LINȘÁ, linșez, vb. I. Tranz. A ucide pe cineva prin linșaj. – Din fr. lyncher.
LINȘÁRE, linșări, s. f. Acțiunea de a linșa și rezultatul ei; linșaj. – V. linșa.
LINȘÁ, linșez, vb. I. Tranz. A ucide pe cineva prin linșaj. – Din fr. lyncher.
LINȘÁRE, linșări, s. f. Acțiunea de a linșa și rezultatul ei; linșaj. – V. linșa.
LINȘÁ, linșez, vb. I. Tranz. A omorî pe cineva prin linșaj. În statul Michigan trei negri au fost linșați. BARANGA, V. A. 15. ◊ (Prin exagerare) Eram siguri că atunci cînd domnul cel gras și cu cioc va ieși, va fi linșat. CAMIL PETRESCU, U. N. 67.
LINȘÁRE, linșări, s. f. Acțiunea de a linșa și rezultatul ei; linșaj.
linșá (a ~) vb., ind. prez. 3 linșeáză, 1 pl. linșắm, imperf. 3 sg. linșá; ger. linșấnd
linșáre s. f., g.-d. art. linșắrii; pl. linșắri
linșá vb., ind. prez. 1 sg. linșéz, 1 pl. linșăm, imperf. 3 sg. linșá; ger. linșând
linșáre s. f., g.-d. art. linșării; pl. linșări
LINȘÁRE s. linșaj.
LINȘÁ vb. I. tr. A ucide pe cineva prin linșaj. [P.i. 3,6 -șează. / < fr. lyncher, cf. Lynch – judecător american].
LINȘÁRE s.f. Acțiunea de a linșa și rezultatul ei. [< linșa].
LINȘÁ vb. tr. a ucide prin linșaj. (< fr. lyncher)
linșá (linșéz, linșát), vb. – A ucide pe cineva fără judecată (de către o mulțime). Fr. lyncher. – Der. linșaj, s. n. (acțiunea de a linșa), din fr. lynchage.
A LINȘÁ ~éz tranz. A supune linșajului; a ucide prin linșaj. /<fr. lincher
linșà v. a executa într’un mod sumar (după legea lui Lynch).
linșare f. execuțiune sumară din partea mulțimii [V. Lynch].
*linșéz v. tr. (fr. lyncher, a pedepsi după legea Americanuluĭ Lynch). Ucid pe loc și în public un criminal saŭ un om neĭubit de mulțime.
LINȘARE s. linșaj.

linșare dex

Intrare: linșa
linșa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: linșare
linșare substantiv feminin