limpezit definitie

21 definiții pentru limpezit

LIMPEZÍ, limpezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face sau a deveni limpede, transparent, a (se) curăța de impurități. ♦ Tranz. A clăti cu apă (rece) limpede ceea ce fusese spălat cu săpun, leșie etc. 2. Refl. (Despre cer, timp, atmosferă) A deveni (mai) senin; a se lumina, a se însenina. ◊ Expr. A se limpezi la minte = a se calma, a se liniști. 3. Refl. (Despre ochi) A deveni limpede, clar, curat. 4. Refl. (Despre lucruri care se află la mare distanță) A apărea mai distinct. 5. Refl. (Despre voce, glas) A se face limpede, deslușit, a răsuna distinct. 6. Tranz. și refl. A (se) clarifica, a (se) desluși, a (se) lămuri. – Din limpede.
LIMPEZÍT1, limpezituri, s. n. Faptul de a (se) limpezi. – V. limpezi.
LIMPEZÍT2, -Ă, limpeziți, -te, adj. 1. Care a fost clătit cu apă limpede (rece) după spălare. 2. (Despre oameni) Lămurit, edificat. – V. limpezi.
LIMPEZÍ, limpezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face sau a deveni limpede, transparent, a (se) curăța de impurități. ♦ Tranz. A clăti cu apă (rece) limpede ceea ce fusese spălat cu săpun, leșie etc. 2. Refl. (Despre cer, timp, atmosferă) A deveni (mai) senin; a se lumina, a se însenina. ◊ Expr. A se limpezi la minte = a se calma, a se liniști. 3. Refl. (Despre ochi) A deveni limpede, clar, curat. 4. Refl. (Despre lucruri care se află la mare distanță) A apărea mai distinct. 5. Refl. (Despre voce, glas) A se face limpede, deslușit, a răsuna distinct. 6. Tranz. și refl. A (se) clarifica, a (se) desluși, a (se) lămuri. – Din limpede.
LIMPEZÍT1, limpezituri, s. n. Faptul de a (se) limpezi. – V. limpezi.
LIMPEZÍT2, -Ă, limpeziți, -te, adj. 1. Care a fost clătit cu apă limpede (rece) după spălare. 2. (Despre oameni) Lămurit, edificat. – V. limpezi.
LIMPEZÍ, limpezesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre lichide) A se face limpede, transparent, a se curăța de impurități (care se lasă la fund). Apa saltă, clocotește, Nici că se mai limpezește. ALECSANDRI, P. II 36. ◊ Intranz. (Rar) Munți se-nalță, văi coboară, rîuri limpezesc sub soare. EMINESCU, O. IV 123. ♦ Tranz. A face ca un lichid să devină limpede. 2. Refl. (Despre cer, timp, atmosferă etc.) A se însenina. Deasupra s-a limpezit cerul. STANCU, D. 235. S-a mai limpezit de ceață. COȘBUC, P. I 242. ◊ Expr. A se limpezi la minte = a se calma, a se liniști. De-abia se limpezise la minte după o suferință cumplită. MIRONESCU, S. A. 125. ♦ (Despre ochi) A deveni clar, curat, limpede. Ochii i se limpeziseră de beție. DUMITRIU, N. 141. ♦ (Despre lucruri care se află la mare distanță) A se arăta mai clar, mai distinct. Cele dealuri... se limpezesc, Unind a lor verdeață albastrului ceresc. ALECSANDRI, P. III 143. 3. Tranz. A clăti cu apă limpede ceea ce fusese spălat cu săpun, leșie etc.; a spăla (ușor, superficial). A limpezi rufele. ▭ Fața albă-și limpezea. TEODORESCU, P. P. 450. Apa să mă limpezească. ȘEZ. II 213. 4. Refl. (Despre glas) A se face clar, deslușit, limpede. Acele mii de glasuri se-nalță cu răsunet potolit în tăria nopții, se limpezesc în aerul ei răcoros. ODOBESCU, S. III 19. 5. Tranz. A clarifica, a desluși, a lămuri. Începe să limpezească în negură drumul ce i-a rămas de făcut. POPA, V. 65. Cutare parte a articolului ar trebui mărită, cutare limpezită. GHEREA, ST. CR. III 43. ◊ Refl. Un moment, Mihai rămase în mijlocul camerei, uitîndu-se la cei de față: într-o clipă i se limpeziră lucrurile. D. ZAMFIRESCU, R. 11. Se gîndea că s-ar putea face bine și calea i s-ar limpezi. VLAHUȚĂ, O. A. I 103. Erau gînduri care-l frămîntau... și parcă simțea că i se limpezesc și mai bine spunîndu-le. id. O. A. 264.
LIMPEZÍT, -Ă, limpeziți, -te, adj. (Despre oameni) Lămurit, edificat. Omul, femeia, trebuie să intre în colectiv bine limpeziți... să se gîndească mult. CAMILAR, TEM. 61. ♦ Clar. Deodată i-a fulgerat limpezită amintirea. Erau ei, cei mai buni tovarăși de școală. C. PETRESCU, R. DR. 32.
limpezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. limpezésc, imperf. 3 sg. limpezeá; conj. prez. 3 să limpezeáscă
limpezít s. n., pl. limpezíturi
limpezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. limpezésc, imperf. 3 sg. limpezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. limpezeáscă
limpezít s. n., pl. limpezíturi
LIMPEZÍ vb. 1. (pop.) a se așeza. (Mustul s-a ~.) 2. a (se) purifica. (Lichidul s-a ~.) 3. v. însenina. 4. a se însenina, a se lumina, (pop.) a se răzbuna, (Transilv.) a se tistăli. (Vremea s-a ~.) 5. v. clăti. 6. v. lămuri. 7. v. rezolva.
LIMPEZÍT s. v. clătire.
A (se) limpezi ≠ a (se) tulbura
A LIMPEZÍ ~ésc tranz. 1) A face să se limpezească. 2) (rufe spălate) A spăla ușor în apă curată; a spăla ultima dată; a clăti. /Din limpede
A SE LIMPEZÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre lichide) A deveni limpede; a se face transparent (prin depunerea impurităților). 2) (despre cer, timp) A se schimba în bine; a deveni senin; a se însenina; a se lumina. 3) (despre ochi, privire) A deveni clar, limpede (ca urmare a recăpătării calmului sufletesc). ◊ ~ la minte a recăpăta calmul; a se calma. 4) (despre sunete, voce) A deveni (mai) deslușit; a răsuna (mai) clar. 5) (despre obiecte aflate la depărtare) A începe să capete contururi mai clare; a apărea tot mai distinct. 6) fig. (despre lucruri neclare) A deveni clar, înțeles; a se desluși; a se clarifica; a se lămuri; a elucida. /Din limpede
limpezì v. a (se) face limpede: 1. a. curăța: a limpezi paharele; 2. a deșerta: când se mai limpezia locul de dușmani BĂLC.; 3. a însenina: cerul s-a limpezit; 4. fig. a se desluși: situațiunea-i nu s’a limpezit.
limpezésc v. tr. (d. limpede; lat. limpido, -áre). Fac limpede: a limpezi apa. Fig. Curăț, spăl bine: a limpezi paharele, rufele. Deșert, curăț, liberez, răcoresc: a limpezi situațiunea. V. refl. Devin limpede: apa s’a limpezit. Devin senin: ceru s’a limpezit. Devin liber, mă curăț: cîmpu s’a limpezit de dușmanĭ. Mă lămuresc: situațiunea s’a limpezit.
LIMPEZI vb. 1. (pop.) a se așeza. (Mustul s-a ~.) 2. a (se) purifica. (Lichidul s-a ~.) 3. a se deschide, a se însenina. (Cerul s-a mai ~.) 4. a se însenina, a se lumina, (pop.) a se răzbuna, (Transilv.) a se tistăli. (Vremea s-a ~.) 5. a clăti, (reg.) a clătări, (prin sudul Transilv.) a stropoli. (A ~ rufele.) 6. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 7. a clarifica, a descifra, a desluși, a dezlega, a explica, a lămuri, a rezolva, a soluționa. (A ~ enigma.)
LIMPEZIT s. clătire, clătit, limpezire. (~ rufelor.)

limpezit dex

Intrare: limpezi
limpezi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: limpezit (fapt; -uri)
limpezit fapt; -uri substantiv neutru
Intrare: limpezit (adj.)
limpezit adj. adjectiv