límnic adj. m., pl. límnici; f. sg. límnică, pl. límnice

LIMNIC, -Ă adj. (despre soluri) format pe depozite lacustre, cu resturi vegetale care amintesc de râuri. (< fr. limnique)

limnic, bazin ∼, (engl.= limnic basin), baz. de sedimentare conti- nental, lacustru sau palustru, caracterizat prin sedimente detritice și org. de apă dulce sau salmastră, ce cuprind frecvent: fosile, intercalații de cărbuni (cărbuni l.), formate pe baza materialului vegetal autohton (dezvoltat în cuprinsul sau în imediata vecinătate a baz.). V. și paralic. (V.M.)