LIMITÓR, limitoare, s. n. Limitator. – Din fr. limiteur.

LIMITÓR, limitoare, s. n. Limitator. – Din fr. limiteur.

LIMITÓR, limitoare, s. n. Dispozitiv care împiedică o mărime fizică de a depăși o anumită valoare. Limitor de viteză.

limitór s. n., pl. limitoáre

limitór s. n., pl. limitoáre

LIMITÓR s. (TEHN.) limitator. (~ de căldură.)

LIMITÓR s.n. Mecanism, aparat, dispozitiv etc. care împiedică o mărime fizică să depășească anumite valori; limitator. [< fr. limiteur].

LIMITÓR s. n. limitator. (< fr. limiteur)