limicol definitie

8 definiții pentru limicol

LIMÍCOL, -Ă, limicoli, -e, adj. (Despre animale) Care trăiește în sau pe mâlul de pe fundul apelor, pe malul râurilor, în locurile mlăștinoase etc. – Din fr. limicole.
LIMÍCOL, -Ă, limicoli, -e, adj. (Despre animale) Care trăiește în zona mâlului de pe fundul apelor. – Din fr. limicole.
limícol adj. m., pl. limícoli; f. limícolă, pl. limícole
limícol adj. m., pl. limícoli; f. sg. limícolă, pl. limícole
limícole s. f., pl. limícole
LIMÍCOL, -Ă adj. (Despre animale) Care trăiește în mâlul de pe fundul apelor. // s.f.pl. (Zool.) Subordin de păsări cu picioare nepalmate, care trăiesc în locuri umede sau mlăștinoase. [Cf. fr. limicole, cf. lat. limus – noroi, colere – a locui].
LIMÍCOL, -Ă I. adj. (despre organisme) care trăiește în mlaștini. II. s. f. pl. subordin de păsări cu picioare nepalmate, care trăiesc în locuri mlăștinoase. (< fr. limicole/s/)
LIMI-1 „mîl, nămol, mlaștină”. ◊ L. limus „nămol, noroi” > fr. limi-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. limi-. □ ~col (v. -col1), adj., s. f. pl., 1. adj., (Despre animale) Care trăiește în mîlul de pe fundul apelor. 2. s. f. pl., Subordin de păsări cu picioare nepalmate, care trăiesc în locuri umede sau mlăștinoase; ~vor (v. -vor), adj., (despre animale) care se hrănește cu mîlul organic, rezultat din acumularea cadavrelor viețuitoarelor de suprafață.

limicol dex

Intrare: limicol
limicol adjectiv