Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru lied

LIED, lieduri, s. n. Compozi╚Ťie muzical─â (vocal─â) cu caracter liric, cu acompaniament muzical (de obicei la pian). [Pr.: lid] ÔÇô Din germ. Lied.
LIED, lieduri, s. n. Compozi╚Ťie muzical─â (vocal─â) cu caracter liric, f─âcut─â pe textul unei poezii scurte. [Pr.: lid] ÔÇô Din germ. Lied.
LIED, lieduri, s. n. Compozi╚Ťie muzical─â cu caracter liric, f─âcut─â pe textul unei poezii scurte. V. c├«ntec. Liedul ┬źAdelaide┬╗ de Beethoven. ÔÇô Pronun╚Ťat: lid.
lied (germ.) [pron. lid] s. n., pl. lieduri (lie-duri)
lied s. n. [pron. germ. lid], pl. li├ęduri[pron. liduri]
LIED s. (MUZ.) cântec. (Un ~ de G. Enescu.)
LIED s.n. Bucată muzicală scrisă pe textul unei scurte poezii (lirice); textul unui asemenea cântec. [Pron. lid. / < germ. Lied].
LIED LID/ s. n. compozi╚Ťie vocal─â cu acompaniament instrumental, scris─â pe un text liric. (< germ. Lied)
LIED s. (MUZ.) cîntec. (Un ~ de G. Enescu.)
lied (< germ. lied [li:d] ÔÇ×c├óntecÔÇŁ), lucrare vocal─â acompaniat─â de un instrument, de obicei pian, pe un text liric sau poem, care ├«i determin─â caracterul, desf─â╚Öur├óndu-se ├«ntr-o structur─â formal─â specific─â. No╚Ťiunea de l. are dou─â accep╚Ťiuni: 1) aceea care define╚Öte genul (1, 2) ╚Öi 2) aceea care define╚Öte forma*, no╚Ťiuni ce au avoluat simultan, ├«ntr-o str├óns─â determinare reciproc─â. Originea l. se afl─â ├«n c├óntecul pop., deci vechimea sa nu poate fi realmente m─âsurat─â. ÔÖŽ Forma de l. este hot─âr├ót─â ├«n principal de caracterul strofic* al c├óntecului ╚Öi porne╚Öte de la forme simple spre forme complexe, evolu├ónd o dat─â cu g├óndirea muzical─â. Privite foarte schematic, aceste forme pot fi clasificate astfel: a) forma monopartit─â a (perioad─â) ÔÇô f1 ÔÇô f2 (fraze); b) forma bipartit─â ÔŚŐ simpl─â: a b / f1 ÔÇô f2; f3 ÔÇô f4; ÔŚŐ cu mic─â repriz─â: a b / f1 ÔÇô f2; f3 ÔÇô f2 (identic sau variat); ÔŚŐ dubl─â a b a b; ÔŚŐ compus─â: A B / a bb1; aa1 b; aa1 bb1; aa1 ab; aa1 bb1b; aa1a bb1b; c) forma tripartit─â: ÔŚŐ simpl─â a b a; ÔŚŐ simpl─â concentrat─â a b a / f1-f2; f3-f4; f1; ÔŚŐ compus─â A B A / a bb1 a; aa1 b aa1; aa1 bb1 aa1; aa1a b aa1a; aa1 bb1b aa1; aa1a bb1b aa1a; d) forma tripentapartit─â ÔŚŐ simpl─â a b a b a; ÔŚŐ compus─â A B A B A / a b b1 a b b1 a; aa1 b a a1 b a a1 etc. Aceast─â din urm─â categorie este considerat─â ca form─â intermediar─â ├«ntre l. ╚Öi rondo*. De╚Öi de provenien╚Ť─â ╚Öi cu caracter preponderent vocal, forma sa a fost adoptat─â ╚Öi de muzica instr., ├«n care apare ├«n forme din ce ├«n ce mai evoluate, pe m─âsura dezvolt─ârii ╚Öi perfec╚Ťion─ârii ├«n genere a formelor instr. ÔÖŽ Genul l., urm─ârit ├«n evolu╚Ťia sa de la c├óntecul pop. la l. cult, nu poate face abstrac╚Ťie de forma, de factura melodic─â ╚Öi armonic─â, de cerin╚Ťele expresive ale textului. Precursoare ale l. sunt c├óntecele ╚Öi roman╚Ťele, precum ╚Öi c├óntecele pop. mai vechi (beneficiind, majoritatea, ╚Öi de o tratare polifonic─â*): madrigalul*, frotolla*, vilanella*, aria*, can╚Ťoneta*, songul (1) etc. L. cult apare sunt la sf├ór╚Öitul sec. 18 ╚Öi ├«nceputul sec. 19 ├«n mediul muzical al clasicismului* vienez, ├«n crea╚Ťia lui W.A. Mozart ╚Öi a lui L. van Beethoven. Dar des─âv├ór╚Öirea ca form─â ╚Öi gen a l. se produce ├«n sec. 19, ├«n lucr─âri compuse de Fr. Schubert, R. Schumann, F. Mendelssohn-Bartholdy, Fr. Listz, R. Wagner, J. Brahms, H. Wolf, M. Reger etc. Poeme, apar╚Ťin├ónd poe╚Ťilor Goethe, Heine, von Heyse, Schiller, Mallarm├ę, M├Âricke, Novalis, Rilke, au inspirat l. pline de o deosebit─â expresivitate muzical─â, perfec╚Ťiuni ale genului, ├«n care forma, melodica, armonia, factura vocal─â ╚Öi cea instrumental-acompaniatoare (cea din urm─â cu valen╚Ťe adesea ÔÇ×descriptiveÔÇŁ) au c─âutat modalitatea cea mai adecvat─â relev─ârii nuan╚Ťelor g├óndirii ╚Öi sensibilit─â╚Ťii poetice. Spre a se distan╚Ťa de tradi╚Ťiile austriaco-germ., ╚Öcolile muzicale ale sec. 19 ╚Öi 20 au adaptat l. exigen╚Ťelor de stil* muzical, inclusiv de structur─â prozodic─â* ale limbilor lor na╚Ťionale, prefer├ónd denumirii germ. pe aceea de chanson sau m├ęlodie (fr.), ramans sau pesnia (rus. ĐÇđżđ╝đ░đŻĐü, đ┐đÁĐüđŻĐĆ), canzone (it.), song (engl.), c├óntec etc. Muzica rom├óneasc─â a abordat de asemenea genul l., ├«n care ╚Öi-a f─âcut mereu sim╚Ťit filonul folc. ├Äncep├ónd din a doua jum─âtate a sec. 19 ╚Öi prima parte a sec. 20, Al. Flechtenmacher, Gh. Dima, Ed. Caudella, G. Steph─ânescu, G. Enescu (╚śapte c├óntece pe versuri de Cl├ęment Marot) au cultivat genul l. Mihail ╚śora este, ├«ns─â, compozitorul care a pus bazele ╚Öcolii contemporane rom├óne╚Öti de l., scriind lucr─âri pe versurile poe╚Ťilor Lucian Blaga, Tudor Arghezi, ╚śt. O. Iosif, Mariana Dumitrescu etc. Meg├ónd pe drumul deschis de acesta ╚Öi inspir├óndu-se din lirica rom├óneasc─â (Mihail Eminescu, George Co╚Öbuc, Lucian Blaga, Ion Minulescu, George Top├«rceanu, ╚śt. O. Iosif, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Mariana Dumitrescu, Alexandru Miran etc.) o ├«ntreag─â pleiad─â de compozitori contemporani compun ├«n genul l., lucr─âri valoroase, de original─â esen╚Ť─â rom├óneasc─â. Printre ace╚Ötia se num─âr─â: T. Ciortea, P. Bentoiu, W. Berger, N. Coman, L. Comes, M. Chiriac, D. Capoianu, Felicia Donceanu, Myriam Marb├ę, Carmen Petra-Basacopol, D. Popovici, A. Stroe, C. ╚Ü─âranu, A. Vieru etc. V.: c├óntec (II); form─â bar.

Lied dex online | sinonim

Lied definitie