Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

6 defini╚Ťii pentru licurare

LICURÁ vb. I v. licări.
LICURÁ vb. I v. licări.
LIC─éR├Ź, lic─âresc, vb. IV. Intranz. 1. A r─âsp├«ndi o lumin─â slab─â, de-abia ├«ntrez─ârit─â sau cu sclipiri u╚Öoare ╚Öi intermitente; a lumina slab cu o flac─âr─â p├«lp├«itore. V. p├«lp├«i, miji. Stele rari lic─âreau departe, printre ├«ngr─âm─âdiri negre de nouri. SADOVEANU, O. VI 64. Felinarele slabe lic─âreau ca ni╚Öte semne fantastice in ╚Öan╚Ťurile ├«ntortocheate. REBREANU, N. 48. C├«teva geamuri mai lic─âresc ├«n bezn─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 153. ÔŚŐ Fig. N─âdejdea ta a lic─ârit un moment. PAS, Z. I 230. Din soarele copil─âriei mele ├Än ochiul t─âu mai lic─âre╚Öte-o raz─â. GOGA, P. 26. Nimic, nici chiar speran╚Ťa ├«n ochi nu lic─âre╚Öte. MACEDONSKI, O. I 219. 2. A sclipi, a luci, a str─âluci. Focul se aprinse ╚Öi v─ârs─â o dung─â lat─â de lumin─â ├«n tufi╚Öuri; frunzele luncii lic─âreau. SADOVEANU, O. I 17. [P├«r─âul] intra iar─â╚Öi ├«n p─âdure ╚Öi de aci ├«nainte lic─ârea tot printre r─âd─âcini. GALACTION, O. I 293. Dintre r├«ndurile plicticoase lic─âreau ne├«ncetat ochii verzi ai Tan╚Ťei. REBREANU, R. I 183. Ochii ├«i lic─ârir─â ├«n cap ca dou─â m─ârgele de sticl─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 132. ÔÇô Prez. ind. pers. 3 sg. ╚Öi: l├şc─âre (DE╚śLIU, M. 49, STANCU, D. 376, IOSIF, PATR. 54). ÔÇô Variante: licur├í (ODOBESCU, S. I 144) vb. I, licur├ş (EMINESCU, O. I 76, ODOBESCU, S. III 48, ALEXANDRESCU, M. 19) vb. IV.
LICURÁ vb. I v. licări.
lic─âr├ęsc, licur├ęsc ╚Öi -ur├ęz v. intr. (din ace─şa╚Ö─ş r─âd. cu vgr. l├Żke, lumin─â de zor─ş, leuk├│s, alb, cu lat. lux, lucis, lumin─â, luc├ęre, a luci, cu got. liuhath, lumin─â, germ. licht ╚Ö. a.). Lucesc pu╚Ťin: lampa, focu de abeama─ş lic─ârea. Fig. ├Än ochi─ş lu─ş lic─âri o raz─â de speran╚Ť─â.
licur├ęsc ╚Öi -├ęz, V. lic─âresc.

Licurare dex online | sinonim

Licurare definitie

Intrare: licura
licura verb grupa I conjugarea I
Intrare: licurare
licurare infinitiv lung