Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru licitare

LICIT├ü, licitez, vb. I. Intranz. ╚Öi tranz. A face oferte ├«n cadrul unei licita╚Ťii, a vinde ceva prin licita╚Ťie. ÔÇô Din fr. liciter, lat. licitari.
LICIT├üRE, licit─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a licita ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. licita.
LICIT├ü, licitez, vb. I. Intranz. ╚Öi tranz. A face oferte ├«n cadrul unei licita╚Ťii, a vinde ceva prin licita╚Ťie. ÔÇô Din fr. liciter, lat. licitari.
LICIT├üRE, licit─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a licita ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. licita.
LICIT├ü, licitez, vb. I. Intranz. A participa activ la o licita╚Ťie, a face oferte ├«n cadrul unei licita╚Ťii.
LICIT├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a licita; licita╚Ťie.
licitá (a ~) vb., ind. prez. 3 liciteáză
licitáre s. f., g.-d. art. licitắrii; pl. licitắri
licit├í vb., ind. prez. 1 sg. licit├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. licite├íz─â
licitáre s. f., g.-d. art. licitării; pl. licitări
LICITÁ vb. (JUR.) (înv.) a atârdisi, a hareciui. (A ~ un bun.)
LICIT├ü vb. I. intr. A lua parte activ─â la o licita╚Ťie (solicit├ónd obiecte, f─âc├ónd oferte). [< fr. liciter, it. licitare].
LICIT├ü vb. tr. 1. a vinde la licita╚Ťie. ÔŚŐ (intr.) a face oferte ├«n cadrul unei licita╚Ťii. 2. (la jocul de c─âr╚Ťi) a atrage, a stimula, a tenta. (< fr. liciter, lat. licitari, /2/ germ. lizitieren)
A LICIT├ü ~├ęz 1. tranz. A vinde prin licita╚Ťie; 2. intranz. A participa la o licita╚Ťie (├«naint├ónd propuneri asupra pre╚Ťului). /<fr. liciter, lat. licitari
licit├á v. a vinde prin licita╚Ťiune.
*licit├ęz v. tr. (lat. licitor, -├íri; fr. liciter). V├«nd pin licita╚Ťiune.
LICITA vb. (JUR.) (înv.) a atîrdisi, a hareciui. (A ~ un bun.)

Licitare dex online | sinonim

Licitare definitie

Intrare: licita
licita verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: licitare
licitare substantiv feminin