Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru lichior

LICHI├ôR, lichioruri, s. n. B─âutur─â alcoolic─â preparat─â din spirt, sirop de zah─âr ╚Öi esen╚Ťe aromatice. ÔÇô Din fr. liqueur.
LICHI├ôR, lichioruri, s. n. B─âutur─â alcoolic─â preparat─â din spirt, sirop de zah─âr ╚Öi esen╚Ťe aromatice. ÔÇô Din fr. liqueur.
LICHI├ôR, lichioruri, s. n. B─âutur─â alcoolic─â, ob╚Ťinut─â din spirt sau din rachiu, la care se adaug─â sirop ╚Öi esen╚Ťe aromatice. Lichior de cafea. Ôľş Discut├«nd foarte pa╚Önic... ├«ntre dou─â ╚Ťig─âri de foi ╚Öi dou─â pahare sub╚Ťiri de lichior. C. PETRESCU, C. V. 178. ÔÇô Pronun╚Ťat: -chior.
lichi├│r (-chior) s. n., (sorturi, por╚Ťii) pl. lichi├│ruri
lichi├│r s. n. (sil. -chior), pl. lichi├│ruri
LICHI├ôR s.n. B─âutur─â f─âcut─â din alcool, sirop ╚Öi diferite esen╚Ťe aromate. [Pron. li-chior, scris ╚Öi liqueur, licheur. / < fr. liqueur].
LICHI├ôR s. n. b─âutur─â din alcool, sirop ╚Öi diferite esen╚Ťe aromate. (< fr. liqueur)
lichi├│r (lichi├│ruri), s. n. ÔÇô B─âutur─â alcoolic─â dulce. Fr. liqueur. E dublet al lui licoare, s. f. (lichid), introdus artificial de literatura romantic─â, din it. liquore. Se scrie uneori cu ortografie gre╚Öit─â licheur.
LICHI├ôR ~uri n. B─âutur─â preparat─â din spirt sau rachiu, cu adaos de sirop, esen╚Ťe aromate ╚Öi substan╚Ťe colorante. [Sil. -chior] /<fr. liqueur
*lich─ş├│r n., pl. ur─ş (fr. liqueur, lat. liquor, licoare). Rachi┼ş de calitate superioar─â, vutc─â. ÔÇô Ma─ş corect ar fi lic├│r, pl. ur─ş, caÔÇÖn aceast─â poezie de mahala: Din tranva─ş cu ─şa scobor, M─â duc la cofet─ârie, OÔÇÖnghe╚Ťat─â ╚Öi-un licor, ├Ä─ş ofer cu vo─şo╚Öie. (Mica Poesie, 15, Bucure╚Öt─ş, 1887, Steinberg, c. Rahove─ş, 10).
LICHI├ôR (< fr.) s. n. B─âutur─â alcoolic─â cu concentra╚Ťia alcoolului ├«ntre 28 ╚Öi 45%, care con╚Ťine sirop de zah─âr, suc de fructe, substan╚Ťe aromatizante ╚Öi substan╚Ťe colorante.

Lichior dex online | sinonim

Lichior definitie

Intrare: lichior
lichior substantiv neutru
  • silabisire: -chior