licențios definitie

12 definiții pentru licențios

LICENȚIÓS, -OÁSĂ, licențioși, -oase, adj. Care calcă regulile bunei-cuviințe și ale moralei; indecent, impudic, imoral. [Pr.: -ți-os] – Din fr. licencieux, lat. licentiosus.
LICENȚIÓS, -OÁSĂ, licențioși, -oase, adj. Care calcă regulile bunei-cuviințe și ale moralei; indecent, impudic, imoral. [Pr.: -ți-os] – Din fr. licencieux, lat. licentiosus.
LICENȚIÓS, -OÁSĂ, licențioși, -oase, adj. Care calcă regulile bunei-cuviințe și ale moralei, indecent, impudic. V. imoral, libertin. Nicăieri nu mai poate fi văzut băiețașul șmecher cu alură de apaș, debitînd cuplete... licențioase. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 10/5. – Pronunțat: -ți-os.
licențiós (-ți-os) adj. m., pl. licențióși; f. licențioásă, pl. licențioáse
licențiós adj. m. (sil. -ți-os), pl. licențióși; f. sg. licențioásă, pl. licențioáse
LICENȚIÓS adj. v. deșănțat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar.
LICENȚIÓS, -OÁSĂ adj. Necuviincios, imoral, libertin. [Pron. -ți-os. / cf. fr. licencieux, lat. licentiosus].
LICENȚIÓS, -OÁSĂ adj. necuviincios, imoral, indecent. (< fr. licencieux, lat. licentiosus)
LICENȚIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care manifestă licență în comportare; caracterizat prin lipsă de bună-cuviință în felul de a fi. [Sil. -ți-os] /<fr. licencieux, lat. licentiosus
licențios a. prea liber.
*licențiós, -oásă adj. (lat. licentiosus). Prea liber, necuviincĭos: vorbe, versurĭ licențioase. Adv. În mod licențios.
licențios adj. v. DEȘĂNȚAT. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. NECUVIINCIOS. NERUȘINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. SCABROS. SCÎRBOS. TRIVIAL. VULGAR.

licențios dex

Intrare: licențios
licențios adjectiv
  • silabisire: -ți-os