liberalitate definitie

13 definiții pentru liberalitate

LIBERALITÁTE, liberalități, s. f. (Livr.) Mărinimie, generozitate. ♦ (Jur.) Act juridic prin care o persoană dispune de un bun al său în favoarea alteia, fără a urmări să primească un echivalent. – Din fr. libéralité, lat. liberalitas, -atis.
LIBERALITÁTE, liberalități, s. f. (Livr.) Mărinimie, generozitate. – Din fr. libéralité, lat. liberalitas, -atis.
LIBERALITÁTE s. f. (Franțuzism) Mărinimie, generozitate.
liberalitáte (livr.) s. f., g.-d. art. liberalitắții; (acte juridice) pl. liberalitắți
liberalitáte s. f., g.-d. art. liberalității; (jur.) pl. liberalități
LIBERALITÁTE s. v. culanță, dărnicie, generozitate, mărinimie.
LIBERALITÁTE s.f. Act juridic de dispoziție în favoarea cuiva. ♦ (Rar) Mărinimie, generozitate; dărnicie. [Cf. fr. libéralité].
LIBERALITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi liberal; mărinimie, generozitate. 2. act juridic de dispoziție în favoarea cuiva. (< fr. libéralité, lat. liberalitas)
LIBERALITÁTE ~ăți f. livr. Caracter liberal; generozitate; mărinimie; dărnicie; larghețe. /<fr. libéralité, lat. liberalitas, ~atis
liberalitate f. 1. dispozițiune de a da; 2. darul însuș: a face liberalități.
*liberalitáte f. (lat. liberálitas, -átis). Dărnicie, dispozițiunea de a dărui. Dar făcut cu generozitate: a face liberalitățĭ.
liberalitate s. v. CULANȚĂ. DĂRNICIE. GENEROZITATE. MĂRINIMIE.
LIBERALITÁTE (< fr., lat.) s. f. Însușirea de a fi liberal (I, 2). ♦ (Dr.) Act juridic prin care o persoană dispune de un bun al său în favoarea altei persoane, fără a urmări să primească de la aceasta un echivalent (donația și legatul). ◊ L. excesivă = l. a cărei valoare depășește cotitatea disponibilă și știrbește rezerva succesorală, putând fi supusă reducțiunii, după decesul dispunătorului, la cererea unui moștenitor rezervatar.

liberalitate dex

Intrare: liberalitate
liberalitate substantiv feminin