liber-arbitru definitie

6 definiții pentru liber-arbitru

LIBER-ARBÍTRU s. m. (În filozofia idealistă) Capacitatea omului de a acționa numai după voința sa, independent de orice altă influență; această concepție idealistă se opune determinismului, negînd existența legilor obiective ale materiei și societății.
!líber-arbítru (-bi-tru) s. n., art. líberul-arbítru (dar: liberul său arbitru)
líber-arbítru adj. + s. n. (sil. -tru); pl. líber-arbítri[1]
LIBER-ARBÍTRU s.n. (Fil.) Interpretare voluntaristă absolutizantă a libertății, opusă determinismului, care neagă existența legilor obiective ale naturii și ale societății, considerând că omul poate acționa numai după voința sa, independent de orice altă condiționare. [După fr. libre arbitre].
LIBER-ARBÍTRU m. Libertate absolută de a acționa și de a lua hotărâri conform propriei voințe. /liber + arbitru
liber arbítru subst. Noțiune filozofică și etică (morală) care desemnează o libertate absolută a voinței omului, privită ca o independență totală față de necesitatea și cauzalitatea obiectivă. – Din liber + arbitru.

liber-arbitru dex

Intrare: liber-arbitru (s.m.)
liber-arbitru 1 s.m. substantiv masculin
Intrare: liber-arbitru (s.n.)
liber-arbitru 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular