Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

L├ŹBER1, libere, s. n. Complex de vase din ╚Ťesutul plantelor prin care circul─â seva elaborat─â; parte a scoar╚Ťei plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase ╚Öi ├«n care se afl─â ╚Ťesuturile de nutri╚Ťie, de sus╚Ťinere etc. ÔÖŽ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoar╚Ťa unor arbori. ÔÇô Din fr. libre.
L├ŹBER2, -─é, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucur─â de libertate, de independen╚Ť─â individual─â ╚Öi cet─â╚Ťeneasc─â, care are drepturi politice ╚Öi cet─â╚Ťene╚Öti depline. ÔÖŽ (Despre popoare, state, ora╚Öe) Independent, neat├órnat, nesupus (unei puteri str─âine), autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a ac╚Ťiona dup─â voin╚Ťa sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus niciunei constr├óngeri; slobod. ÔŚŐ Liber-arbitru = capacitate a unei persoane de a se deta╚Öa de orice constr├óngere interioar─â ╚Öi de a alege un curs al ac╚Ťiunii din mai multe variante posibile. 3. (Despre ac╚Ťiuni) Care nu este supus unei restric╚Ťii cu caracter arbitrar. ÔŚŐ Traducere liber─â = traducere care red─â con╚Ťinutul originalului ├«n formele proprii limbii ├«n care se traduce, f─âr─â s─â respecte riguros forma originalului. Versuri libere = r├ónduri de poezie neprozodic─â, ├«n care normele prozodice, dac─â apar, sunt aplicate necanonic, dup─â dorin╚Ťa autorului. Intrare liber─â = intrare f─âr─â plat─â ├«ntr-o sal─â de spectacol, pe un stadion etc. Lovitur─â liber─â = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitur─â acordat─â unei echipe drept compensa╚Ťie pentru o infrac╚Ťiune sau o gre╚Öeal─â comis─â de echipa advers─â. Profesie liber─â = profesie exercitat─â de o persoan─â pe cont propriu (f─âr─â s─â fie angajat─â permanent ├«ntr-o institu╚Ťie sau ├«ntreprindere). ÔŚŐ Compus: s. m. ╚Öi f. liber-profesionist = persoan─â care exercit─â o profesie f─âr─â a fi angajat pe baza unui contract de munc─â; liber-cuget─âtor = persoan─â care promoveaz─â o atitudine independent─â fa╚Ť─â de orice tradi╚Ťie ╚Öi autoritate, cu deosebire religioas─â. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul-plac, care este ├«n afara obliga╚Ťiilor (profesionale). ÔŚŐ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla ├«n afara obliga╚Ťiilor (mai ales profesionale) pe o perioad─â de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obliga╚Ťiile (profesionale) pe care le are ├«n mod obi╚Önuit, a putea dispune de timpul s─âu. 5. (Despre b─ânci, scaune, locuin╚Ťe etc.) Care nu este ocupat, gol; ne├«nchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obliga╚Ťii fa╚Ť─â de al╚Ťii; neangajat, disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, u╚Öor. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a ╚Ťine un discurs, o prelegere etc. f─âr─â a citi un text; b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce g├ónde╚Öte; c) a vorbi f─âr─â perdea, obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) f─âr─â ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat f─âr─â ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (├Än loc. adv.) ├«n aer liber = ├«n plin aer, ├«n mijlocul naturii. Sub cerul liber = afar─â, ├«ntr-un loc descoperit. ÔÇô Din fr. libre, lat. liber.
L├ŹBER-SCHIMB├ŹSM s. n. Politic─â economic─â, opus─â protec╚Ťionismului, caracterizat─â prin neamestecul statului ├«n via╚Ťa economic─â privind schimbul de m─ârfuri. ÔÇô Liber2 + schimb + suf. -ism (dup─â fr. libre-├ęchange).
L├ŹBER-SCHIMB├ŹST, -─é, liber-schimbi╚Öti, -ste, s. m., adj. 1. S. m. Adept al liber- schimbismului. 2. Adj. Care apar╚Ťine liber-schimbismului, referitor la liber- schimbism. ÔÇô Liber2 + schimb + suf. -ist (dup─â fr. libre-├ęchangiste).
L├ŹBER1, libere, s. n. (Bot.) Complex de vase din ╚Ťesutul plantelor prin care circul─â seva elaborat─â; parte a scoar╚Ťei plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase ╚Öi ├«n care se afl─â ╚Ťesuturile de nutri╚Ťie, de sus╚Ťinere etc. ÔÖŽ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoar╚Ťa unor arbori. ÔÇô Din fr. libre.
L├ŹBER2, -─é, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucur─â de libertate, de independen╚Ť─â individual─â ╚Öi cet─â╚Ťeneasc─â, care are drepturi politice ╚Öi cet─â╚Ťene╚Öti depline. ÔÖŽ (Despre popoare, state, ora╚Öe) Independent, neat├órnat, nesupus (unei puteri str─âine), autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a ac╚Ťiona dup─â voin╚Ťa sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus nici unei constr├óngeri; slobod. ÔŚŐ Liber arbitru = libertate absolut─â a voin╚Ťei omului, postulat─â la idealismul filozofic1, ├«n opozi╚Ťie cu determinismul. 3. (Despre ac╚Ťiuni) Care nu este supus unei restric╚Ťii cu caracter arbitrar. ÔŚŐ Traducere liber─â = traducere care red─â con╚Ťinutul originalului ├«n formele proprii limbii ├«n care se traduce, f─âr─â s─â respecte riguros forma originalului. Versuri libere = r├ónduri de poezie neprozodic─â, ├«n care normele prozodice, dac─â apar, sunt aplicate necanonic, dup─â dorin╚Ťa autorului. Intrare liber─â = intrare f─âr─â plat─â ├«ntr-o sal─â de spectacol, pe un stadion etc. Lovitur─â liber─â = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitur─â acordat─â unei echipe drept compensa╚Ťie pentru o infrac╚Ťiune sau o gre╚Öeal─â comis─â de echipa advers─â. Profesiune liber─â = profesiune exercitat─â de o persoan─â pe cont propriu (f─âr─â s─â fie angajat─â permanent ├«ntr-o institu╚Ťie sau ├«ntreprindere). ÔŚŐ Compus: (Substantivat) liber-profesionist = persoan─â care exercit─â o profesiune liber─â. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul plac, care este ├«n afara obliga╚Ťiilor (profesionale). ÔŚŐ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla ├«n afara obliga╚Ťiilor (mai ales profesionale) pe o perioad─â de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obliga╚Ťiile (profesionale) pe care le are ├«n mod obi╚Önuit, a putea dispune de timpul s─âu. 5. (Despre b─ânci, scaune, locuin╚Ťe etc.) Care nu este ocupat, gol; ne├«nchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obliga╚Ťii fa╚Ť─â de al╚Ťii; neangajat, disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, u╚Öor. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a ╚Ťine un discurs, o prelegere etc. f─âr─â a citi un text; b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce g├ónde╚Öti; c) a vorbi f─âr─â perdea, obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) f─âr─â ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat f─âr─â ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (├Än loc. adv.) ├Än aer liber = ├«n plin aer, ├«n mijlocul naturii. Sub cerul liber = afar─â, ├«ntr-un loc descoperit. ÔÇô Din fr. libre, lat. liber.
L├ŹBER-SCHIMB├ŹSM s. n. Politica economic─â care revendic─â libertatea total─â a comer╚Ťului ╚Öi neamestecul statului ├«n via╚Ťa economic─â. ÔÇô liber2 + schimb + suf. -ism (dup─â fr. libre-├ęchange).
L├ŹBER-SCHIMB├ŹST, liber-schimbi╚Öti, s. m. Adept al liber-schimbismului. ÔÇô Liber2 + schimb + suf. -ist (dup─â fr. libre-├ęchangiste).
LIB├ëR1 s. n. Complex de vase din ╚Ťesutul plantelor prin care circul─â seva elaborat─â; parte a scoar╚Ťei plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase ╚Öi ├«n care se afl─â ╚Ťesuturile de nutri╚Ťie, de sus╚Ťinere etc. ÔÖŽ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoar╚Ťa unor arbori. Liber de tei.
L├ŹBER2, -─é, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucur─â de libertate, care nu e exploatat, care are drepturi politice ╚Öi cet─â╚Ťene╚Öti depline; slobod. Azi liberi, ne sim╚Ťim ca-n haine nou─â. BENIUC, V. 114. A╚Ö putea pretinde c─â s├«nt mai mult dec├«t liber. SADOVEANU, P. M. 15. Robia ╚Öi proprietatea cea mai mare trebuir─â a produce ╚Öi ├«n noua colonie [roman─â ├«n Dacia] relele lor, ├«nghi╚Ťind cu ├«ncetul propriet─â╚Ťile mici... ╚Öi substituind robi la oameni liberi. B─éLCESCU, O. II 11. ÔŚŐ Fig. Eroica dram─â a lui Guilom Tell, ├«n care r─âsufl─â peste tot aerul liber ╚Öi curat al plaiurilor alpestre. ODOBESCU, S. III 81. A╚Ö vrea s─â v─âd ziua p─âm├«ntului vestit─â, S─â respir un aer mai liber, mai curat, S─â pierd ideea trist─â de veacuri ├«nt─ârit─â, C─â lumea mo╚Ötenire despo╚Ťilor s-a dat. ALEXANDRESCU, M. 7. ÔŚŐ (Adverbial) Tinerii vor s─â tr─âiasc─â liber ├«ntr-o patrie independent─â. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2723. ÔÖŽ (Despre state, popoare, ora╚Öe) Independent, neat├«rnat, nesupus (unei puteri str─âine). V. suveran, autonom. Pentru prima dat─â ├«n istoria sa zbuciumat─â, poporul rom├«n a devenit liber ╚Öi st─âp├«n pe soarta sa, ├«n urma victoriei istorice de ├«nsemn─âtate mondial─â repurtat─â de Uniunea Sovietic─â ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 244. Popor ce p─âtimeai de veacuri Acum e╚Öti liber s─â tr─âie╚Öti. FRUNZ─é, Z. 43. Na╚Ťie scitic─â, liber─â ╚Öi viteaz─â. NEGRUZZI, S. I 200. 2. Care are posibilitatea de a ac╚Ťiona ├«n anumite ├«mprejur─âri dup─â propria sa voin╚Ť─â sau dorin╚Ť─â. N-am ce-╚Ťi face; liber e╚Öti s─â crezi ce pofte╚Öti. SADOVEANU, P. M. 21. 3. (Despre ac╚Ťiuni) Care nu e supus unei restric╚Ťii cu caracter arbitrar. Dreptul cel mai pre╚Ťios al omului civilizat este libera comunicare de g├«ndire ╚Öi de idei. BOLLIAC, O. 259. ÔŚŐ Traducere liber─â = traducere care red─â exact con╚Ťinutul textului tradus ├«n formele proprii limbii ├«n care se traduce, f─âr─â s─â respecte riguros forma originalului. Versuri libere = versuri care nu s├«nt supuse unei m─âsuri regulate. Intrare liber─â = intrare f─âr─â bilet ├«ntr-o sal─â de spectacole, stadion sportiv etc. Orice gazetar, de obicei, se bucur─â ve╚Önic de o intrare liber─â ╚Öi mai totdeauna de un scaun gratis ├«n teatru. CARAGIALE, O. III 217. (La unele jocuri sportive cu mingea) Lovitur─â liber─â = lovitur─â acordat─â unei echipe drept compensa╚Ťie pentru o infrac╚Ťiune sau o gre╚Öeal─â tehnic─â comis─â de echipa advers─â. Liber consim╚Ť─âm├«nt v. consim╚Ť─âm├«nt. Liber schimb v. schimb. Profesiune liber─â = profesiune (medicin─â, avocatur─â etc.) exercitat─â de o persoan─â pe cont propriu (f─âr─â s─â fie angajat─â ├«ntr-o institu╚Ťie sau ├«ntreprindere). ÔŚŐ (Adverbial, ├«n compusele) liber-profesionist = persoan─â care exercit─â o asemenea profesiune; liber-cuget─âtor = ateu. Tat─âl fusese angloman ╚Öi liber-cuget─âtor, c─âzut la sf├«r╚Öitul vie╚Ťii ├«n mania religioas─â. SADOVEANU, E. 238. 4. (Despre timp) Neocupat ├«n munc─â, de care se poate dispune. Ore libere. Zi liber─â. Ôľş Dup─â ├«mplinirea orelor de munc─â, oamenii sovietici folosesc timpul liber pentru a se lumina mai mult, pentru a ├«nv─â╚Ťa mai mult. STANCU, U.R.S.S. 116. ÔŚŐ (Substantivat, ├«n expr.) A avea liber = a fi ├«n afara obliga╚Ťiilor (mai ales profesionale) pe o perioad─â de timp. Viu m├«ine pe la cinci s─â v─â iau, tot am liber devreme. CAMIL PETRESCU, T. II 93. Joia dup─â amiaz─â avem liber. C. PETRESCU, C. V. 97. 5. (Despre b─ânci, scaune etc.) Care nu e ocupat, gol; (despre locuin╚Ťe) ne├«nchiriat. Banc─â liber─â. Loc liber. Camer─â liber─â. ÔÖŽ Loc. adj. (Jur., despre bunuri reale) Liber de orice sarcin─â = asupra c─âruia nu greveaz─â nici un drept real (crean╚Ť─â ipotecar─â sau privilegiu). Imobil liber de orice sarcin─â. ÔÖŽ (Despre oameni) Disponibil, neangajat. (Fig.) Angelica, a c─ârei inim─â era liber─â, primi bucuroas─â, cu singura condi╚Ťiune de a nu se desp─âr╚Ťi de bunica sa. NEGRUZZI, S. I 109. ÔÖŽ (Despre p─âr╚Ťi ale corpului) Care se poate mi╚Öca ├«n voie, care nu este st├«njenit sau ├«mpiedicat ├«n mi╚Öc─âri. 6. Care nu e for╚Ťat, lipsit de artificialitate, natural, armonios, u╚Öor. Pas liber. Mi╚Öc─âri libere. ÔŚŐ (Adverbial) Conducea liber, de parc─â s-ar fi plimbat cu tractorul peste c├«mp. MIHALE, O. 197. ÔŚŐ Expr. A vorbi liber = a conferen╚Ťia, a ╚Ťine un discurs, o prelegere etc. f─âr─â a avea textul ├«n fa╚Ť─â. (A vedea) cu ochiul liber = (a vedea) c├«t poate cuprinde ochiul f─âr─â ajutorul nici unui instrument optic. Desen liber = desen, de obicei artistic, efectuat cu m├«na, f─âr─â ajutorul vreunui instrument. 7. (Numai ├«n loc. adv.) ├Än aer liber = afar─â, ├«n plin aer, ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«n care po╚Ťi s─â te mi╚Öti ╚Öi s─â respiri ├«n voie. Spectacol ├«n aer liber. Gimnastic─â ├«n aer liber. Sub cerul liber = afar─â, ├«ntr-un loc descoperit.
LIBER-ARB├ŹTRU s. m. (├Än filozofia idealist─â) Capacitatea omului de a ac╚Ťiona numai dup─â voin╚Ťa sa, independent de orice alt─â influen╚Ť─â; aceast─â concep╚Ťie idealist─â se opune determinismului, neg├«nd existen╚Ťa legilor obiective ale materiei ╚Öi societ─â╚Ťii.
l├şber1 adj. m., pl. l├şberi; f. l├şber─â, pl. l├şbere
l├şber2 (╚Ťesut vegetal) s. n., pl. l├şbere
l├şber consim╚Ť─âmß║ąnt adj. + s. n.
l├şber schimb adj. + s. n.
!l├şber-arb├ştru (-bi-tru) s. n., art. l├şberul-arb├ştru (dar: liberul s─âu arbitru)
*l├şber-cuget─âto├íre s. f., g.-d. art. l├şber-cuget─âto├írei; pl. l├şber-cuget─âto├íre
l├şber-cuget─ât├│r s. m., pl. l├şber-cuget─ât├│ri
l├şber-profesion├şst (-si-o-) s. m., pl. l├şber-profesion├ş╚Öti
l├şber-profesion├şst─â (-si-o-) s. f., g.-d. art. l├şber-profesion├şstei; pl. l├şber-profesion├şste
l├şber-schimb├şsm s. n.
l├şber-schimb├şst adj. m., s. m., pl. l├şber-schimb├ş╚Öti; adj. f. l├şber-schimb├şst─â, pl. l├şber-schimb├şste
l├şber─â pr├íctic─â adj. + s. f.
l├şber─â tr├ęcere adj. + s. f.
l├şber adj. m., pl. l├şberi; f. sg. l├şber─â, pl. l├şbere
l├şber (bot.) s. n., pl. l├şbere
l├şber consim╚Ť─âm├ónt adj. + s. n.
l├şber-arb├ştru adj. + s. n. (sil. -tru); pl. l├şber-arb├ştri[1]
l├şber-profesion├şst─â s. f. (sil. -si-o-). pl. l├şber-profesion├şste
l├şber-schimb├şsm s. n.
l├şber-schimb├şst adj. m., s. m., pl. l├şber-schimb├ş╚Öti; f. sg. l├şber-schimb├şst─â, pl. l├şber-schimb├şste
l├şber─â pr├íctic─â adj. + s. f.
l├şber─â tr├ęcere adj. + s. f. (sil. tre-)
L├ŹBER adj. 1. (├«nv. ╚Öi pop.) slobod. 2. v. independent. 3. autonom, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod, (├«nv.) volnic. (Teritoriu ~ din punct de vedere administrativ.) 4. (fam.) frai. (E ~ ├«n aceast─â sear─â.) 5. ne├«nchis, ne├«ntemni╚Ťat, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod. (Un criminal ├«nc─â ~.) 6. disponibil, neocupat, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod, (├«nv.) prisoselnic. (├Än ceasurile lui ~.) 7. v. nec─âs─âtorit. 8. degajat. (Are m├óna ~.) 9. v. nest├ónjenit. 10. v. larg. 11. ne├«nchiriat, neocupat. (O camer─â ~.) 12. gol, neocupat, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod. (├Än sal─â a r─âmas un scaun ~.) 13. v. vacant.
Liber Ôëá captiv, dependent, ├«nchis, ocupat, supus, neliber, rob, sclav
L├ŹBER s.n. Strat de ╚Ťesut fibros prin care circul─â seva la plantele vasculare. ÔÖŽ Fibre extrase din scoar╚Ťa unor arbori. [< fr. liber. cf. lat. liber ÔÇô scoar╚Ť─â de arbori].
L├ŹBER, -─é adj. 1. Slobod; independent. 2. Care nu este supus nici unei restric╚Ťii. 3. Neocupat, gol. 4. Degajat, natural. 5. (Despre gesturi, purt─âri, cuvinte etc.) Necuviincios, grosolan. [< lat. liber, cf. fr. libre].
LIBER-ARB├ŹTRU s.n. (Fil.) Interpretare voluntarist─â absolutizant─â a libert─â╚Ťii, opus─â determinismului, care neag─â existen╚Ťa legilor obiective ale naturii ╚Öi ale societ─â╚Ťii, consider├ónd c─â omul poate ac╚Ťiona numai dup─â voin╚Ťa sa, independent de orice alt─â condi╚Ťionare. [Dup─â fr. libre arbitre].
L├ŹBER-SCHIMB├ŹSM s.n. (Ec.) Politic─â economic─â care reclam─â libertatea comer╚Ťului, renun╚Ťarea la taxele vamale protec╚Ťioniste ╚Öi neamestecul statului ├«n treburile ├«ntreprinz─âtorilor. [Dup─â fr. libre-├ęchange].
L├ŹBER-SCHIMB├ŹST, -─é adj. Referitor la liber-schimbism, propriu liber-schimbismului. // s.m. ╚Öi f. Adept al liber-schimbismului. [Dup─â fr. libre-├ęchangiste].
L├ŹBER1 s. n. strat de ╚Ťesut fibros prin care circul─â seva la plantele vasculare. ÔŚŐ fibre extrase din scoar╚Ťa unor arbori. (< fr. liber)
L├ŹBER2, -─é adj. 1. slobod; independent. 2. ~ profesionist = cel care exercit─â o profesiune ├«n afara unui contract de munc─â. 3. neocupat, gol. 4. degajat, natural. ÔÖŽ (adv.) a vorbi ~ = a ╚Ťine un discurs, o prelegere, f─âr─â a citi. 5. (despre gusturi, purt─âri, cuvinte) necuviincios, grosolan. 6. (despre timp) de care se poate dispune dup─â voie. 7. desen ~ = desen (artistic) executat f─âr─â ajutorul unui instrument. 8. (mat.) termen ~ = expresie dintr-o ecua╚Ťie care nu con╚Ťine necunoscute. (< lat. liber, fr. libre)
LIBER ARB├ŹTRU s. m. concep╚Ťie potrivit c─âreia omul ar avea libertate nem─ârginit─â de a ac╚Ťiona dup─â voin╚Ťa sa. (dup─â fr. libre arbitre)
LIBER-SCHIMB├ŹST, -─é adj., s. m. f. (adept) al liber-schimbismului. (dup─â fr. libre-├ęchangiste)
l├şber (l├şber─â), adj. ÔÇô Slobod. Lat. liber (sec. XIX). ÔÇô Der. libera, vb., din fr. (├ę)lib├ęrer; liberal, adj.; liberalism, s. n.; liberalitate, s. f.; liberator, adj.; libertate, s. f., toate din fr.; liber-schimbist, s. m. (partizan al libert─â╚Ťii de schimb), dup─â fr. libre ├ęchange. Cf. I. Gu╚Ťia, Libera, cu derivatele sale, Bul. Bibl. rom├óne Freiburg, II, 7-20.
L├ŹBER ~─â (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care se bucur─â de libertate; independent din punct de vedere social ╚Öi politic; slobod. 2) (despre state, colectivit─â╚Ťi) Care nu se afl─â sub st─âp├ónire str─âin─â; ├«n stare de independen╚Ť─â social─â ╚Öi na╚Ťional─â; autonom; independent; slobod; suveran; neat├órnat. 3) Care este consfin╚Ťit prin lege; garantat de constitu╚Ťie. Votare ~─â. 4) (despre ac╚Ťiuni) Care se efectueaz─â f─âr─â restric╚Ťii; care se face cu u╚Öurin╚Ť─â; nest├ónjenit; nestingherit. Respira╚Ťie ~─â. 5) (despre persoane) Care nu este ocupat; disponibil. 6) (despre persoane) Care poate ac╚Ťiona dup─â buna cuviin╚Ť─â; care nu este lipsit de dreptul de a se deplasa dup─â bunul plac; aflat ├«n stare de independen╚Ť─â fizic─â ╚Öi psihic─â. /<fr. libre, lat. liber
liber a. 1. slobod, care poate dispune de persoana sa; 2. care are puterea de a face ce vrea: omul e n─âscut liber; 3. care nu e captiv: liber ca aerul; 4. care se bucur─â de libertatea politic─â: popor liber; 5. care nu e oprit, ├«mpiedecat: comer╚Ť liber, camer─â liber─â; 6. care nu e ocupat; loc liber; 7. care nu se jeneaz─â, care vorbe╚Öte sau lucreaz─â cu franche╚Ť─â; 8. prea familiar, pu╚Ťin convenabil; vorbe prea libere; liber─â cugetare, dreptul de a cugeta cu o independen╚Ť─â absolut─â; traducere liber─â, care nu e literal─â; versuri libere, de diferite m─âsuri. V. arbitru.
liber-schimb m. libertate de comer╚Ť ├«ntre dou─â na╚Ťiuni, a╚Öa c─â m─ârfurile lor intr─â ╚Öi ies liber sau cu o vam─â mic─â.
liber-schimbist m. partizan al liberului-schimb: România a fost până la 1886 liber-schimbistă.
1) *l├şber n., pl. e sa┼ş ur─ş (lat. liber, peli╚Ťa dintre trunch─şu arborelu─ş ╚Öi scoar╚Ť─â ╚Öi care ma─ş pe urm─â, fiind-c─â pe ─şa se scria ├«n vechime, a ajuns s─â ├«nsemne ÔÇ×carteÔÇŁ. V. l─âor ╚Öi librar). Bot. Peli╚Ťa dintre scoar╚Ť─â ╚Öi trunch─ş.
2) *l├şber, -─â adj. (lat. liber). Slobod, care are puterea de a lucra, de a se odihni sa┼ş de a se mi╚Öca dup─â plac: omu e n─âscut liber. Care are libertate politic─â, nesupus str─âinilor sa┼ş tiranilor: ╚Ťar─â liber─â. Ne├«mpedecat, f─âr─â restric╚Ťiun─ş: comerci┼ş liber. Independent, f─âr─â obliga╚Ťiun─ş: a fi liber ca aeru. Lipsit de: aer liber de colb, om liber de grij─ş. Ne├«nchis, necaptiv: acest de╚Ťinut va fi liber m├«ne. Ne├«ncurcat, nejenat: m─â simt liber ├«n casa mea. Care nu e ocupat sa┼ş nÔÇÖare ocupa╚Ťiune: loc liber, tr─âsur─â liber─â, birjar liber. Care vorbe╚Öte sa┼ş se poart─â f─âr─â sfi─şal─â, f─âr─â cuviin╚Ť─â: om prea liber. Licen╚Ťios, care e a unu─ş om prea liber: vorbe, c├«ntece prea libere; caracter prea liber. Liber cuget─âtor, acela care cuget─â cum ├«─ş place ├«n materie de religiune. Liber─â cugetare, opiniunea liberulu─ş cuget─âtor. Liber-schimb, libertatea de a schimba, de a face comerci┼ş f─âr─â vam─â sa┼ş alte proibi╚Ťiun─ş: Anglia a tras mare folos din liberu schimb. (V. protec╚Ťionizm). Liber-schimbist, partizan al liberulu─ş schimb (V. protec╚Ťionist). Traducere liber─â, nu cuv├«nt cu cuv├«nt, ci ma─ş dep─ârtat─â de original. Versur─ş libere, de diferite m─âsur─ş. A avea c├«mp liber, a avea libertatea de a face un lucru. A avea inima liber─â, a nu fi ├«namorat de nimen─ş. A avea stomahu liber, a nu fi constipat. Adv. ├Än mod liber: a te mi╚Öca liber.
*liber-schimb n., pl. ur─ş. V. liber.
*liber-schimb├şst, -─â s. ╚Öi adj. Partizan al liberulu─ş schimb: Ricard Cobden fu ╚Öefu liber-schimbi╚Ötilor, politic─â liber-schimbist─â.
LIBER adj. 1. (├«nv. ╚Öi pop.) slobod, (├«nv.) volnic. (Oameni ~; popor ~.) 2. independent, neat├«rnat, suveran, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod, (├«nv.) nedependent, volnic. (Stat ~.) 3. autonom, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod, (├«nv.) volnic. (Teritoriu ~ din punct de vedere administrativ.) 4. (fam.) frai. (E ~ ├«n aceast─â sear─â.) 5. ne├«nchis, ne├«ntemni╚Ťat, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod. (Om ~.) 6. disponibil, neocupat, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod, (├«nv.) prisoselnic. (├Än ceasurile lui ~.) 7. nec─âs─âtorit. (Fata e ~.) 8. degajat. (Are m├«na ~.) 9. degajat, nest├«njenit. (Mi╚Öc─âri ~.) 10. larg, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod. (O leg─âtur─â prea ~.) 11. ne├«nchiriat, neocupat. (O camer─â ~.) 12. gol, neocupat, (├«nv. ╚Öi pop.) slobod. (├Än sal─â a r─âmas un scaun ~.) 13. neocupat, vacant. (Un post ~.)
LIBER-CONSIM╚ÜIT adj., adv. deliberat, inten╚Ťionat, voit, (rar) precugetat. (O ac╚Ťiune ~; a procedat ~ astfel.)
LIBER-CUGETĂTOR s., adj. ateu, necredincios, (pop.) păgîn, (înv.) ateist. (Un ~ convins.)
p├║ne pe l├şber loc. vb. 1993 (fam.) A concedia din serviciu v. ├«ns─âcui
Dionysus, ├«n mitologia greac─â, zeul vinului ╚Öi al vi╚Ťei de vie, denumit (la romani) ╚Öi Bacchus. Era de asemenea poreclit Bromius, Liber, Lyaeus etc. Dionysus era una dintre cele mai importante divinit─â╚Ťi cunoscute ├«n vechime ╚Öi al c─ârei cult era r─âsp├«ndit ├«n ├«ntreaga lume. El era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui Cadmus ╚Öi a Harmoniei. F─âcea deci parte din cea de-a doua genera╚Ťie de olimpieni. Se spunea c─â, ├«ndemnat─â de Hera, Semele l-a rugat pe Zeus s─â i se arate ├«n toat─â for╚Ťa ╚Öi splendoarea sa zeiasc─â. Zeus ├«i ├«mpline╚Öte ruga: el i se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â ca un nor de foc. Neput├«nd suporta ├«ns─â str─âlucirea acestei priveli╚Öti, Semele cade fulgerat─â ╚Öi na╚Öte, ├«nainte de vreme. Zeus ia copilul ╚Öi-l ad─âposte╚Öte ├«n propria lui coaps─â de unde, la termenul stabilit, se na╚Öte viu ╚Öi nev─ât─âmat Dionysus. (De aceea se spunea c─â Dionysus era zeul ÔÇ×care s-a n─âscut de dou─â oriÔÇŁ). Ca s─â-╚Öi pun─â la ad─âpost copilul de gelozia Herei, Zeus ├«l ├«ncredin╚Ťeaz─â regelui Athamas ╚Öi so╚Ťiei acestuia, Ino, ca s─â-l creasc─â. ├Än casa lor Dionysus tr─âie╚Öte travestit ├«n haine femeie╚Öti pentru a nu fi recunoscut. Hera ├«i d─â totu╚Öi de urm─â ╚Öi, drept r─âzbunare, le ia min╚Ťile lui Ino ╚Öi lui Athamas. Atunci Zeus ├«l trimite pr Dionysus departe, la Nysa, ╚Öi-l d─â ├«n grija nimfelor de acolo ca s─â-l creasc─â (v. ╚Öi Hyades). C├«nd s-a f─âcut mare, Dionysus a ├«nceput s─â cutreiere ├«ntreaga lume: Aegyptus, Syria, Phrygia, Thracia ╚Öi, ├«n sf├«r╚Öit, India, r─âsp├«ndind peste tot ├«n drum cultul lui. Pe cei care i-au stat ├«mpotriv─â i-a pedepsit aspru, fie lu├«ndu-le min╚Ťile (ca, de pild─â, regelui Lycurgus, lui Pentheus, Agave etc.), fie metamorfoz├«ndu-i ├«n rechini (ca, de exemplu, pe pira╚Ťii care voiau s─â-l v├«nd─â ca sclav ├«n drum spre Naxos). ├Än sf├«r╚Öit, Dionysus a cobor├«t ├«n Infern ca s─â caute acolo umbra mamei lui ╚Öi s─â-i redea via╚Ťa. Hades s-a ├«nvoit s─â i-o dea ╚Öi Dionysus a dus-o pe Semele cu sine ├«n Olympus. El a mai participat la lupta zeilor cu gigan╚Ťii ╚Öi se spunea c─â l-ar fi ucis pe Eurytus cu o lovitur─â de tirs. Este de asemenea cunoscut episodul dragostei dintre Ariadne ╚Öi zeu, dup─â ce aceasta fusese p─âr─âsit─â de c─âtre Theseus (v. ╚Öi Ariadne). Cultul lui Dionysus era r─âsp├«ndit ├«n ├«ntreaga lume veche. La serb─ârile date ├«n cinstea lui (dionysia sau bacchanalia) participa toat─â lumea dar, mai ales, femeile. Atunci zeul era s─ârb─âtorit ├«n c├«ntece ╚Öi dansuri, adesea cu caracter orgiastic. Dionysus era ├«nchipuit ├«nso╚Ťit de un cortegiu alc─âtuit din bacchante, sileni, satiri etc. Misterele lui Dionysus s-au celebrat ├«n Italia p├«n─â t├«rziu ├«n epoca imperial─â.
Liber, în mitologia romană, denumire purtată de zeul Bacchus.
C─éDERE LIBER─é mi╚Öcare uniform accelerat─â a corpurilor sub ac╚Ťiunea propriei greut─â╚Ťi, ndreptat─â ├«n jos, spre p─âm├ónt. Viteza de deplasare a unui para╚Öutist ├«n c─âdere liber─â este de aproximativ 180-200 km/h.
STIL DE C─éDERE LIBER─é pozi╚Ťie a corpului para╚Öutistului ├«n c─âdere liber─â ordonat─â. Exist─â mai multe stiluri de c─âdere liber─â: ├«ntins (sau broasc─â, membrele dep─ârtate de corp ╚Öi segmentele acestora form├ónd unghiuri de 90┬░, corpul av├ónd o pozi╚Ťie de 45┬░ fa╚Ť─â de planul orizontal; este stilul cel mai utilizat), grupat (membrele foarte apropiate de corp, ca ├«n pozi╚Ťia ghemuit, corpul av├ónd ├«n c─âdere o pozi╚Ťie orizontal─â), s─âgeat─â (bra╚Ťele ╚Öi picioarele u╚Öor dep─ârtate de corp, care este ├«ntins, c─âderea se face cu mult sub orizontal─â; se mai nume╚Öte ╚Öi r├óndunic─â), pic─âtur─â (bra╚Ťele ╚Öi picioarele alipite de corp, care este ├«ntins, c─âderea realiz├óndu-se pe vertical─â) etc. Para╚Öutistul ├«╚Öi reduce sau ├«╚Öi m─âre╚Öte viteza de c─âdere liber─â, prin stilul adoptat, ├«n func╚Ťie de suprafa╚Ťa corpului expus─â frec─ârii cu aerul.
V├éN─éTOARE LIBER─é procedeu utilizat de c─âtre avia╚Ťia de v├ón─âtoare sau de v├ón─âtoare-bombardament pe timpul luptelor pentru a c─âuta ╚Öi descoperi pe cont propriu, f─âr─â dirijare de la sol, ├«ntr-o zon─â ordonat─â, inamicul aerian sau obiective ale trupelor de uscat pentru a le nimici sau a le neutraliza prin ac╚Ťiuni independente. V├ón─âtoarea liber─â este executat─â cu forma╚Ťii mici pe direc╚Ťia de acces a inamicului, p├ón─â la ad├óncimi ce depind de raza tactic─â a avionului folosit, pe timpul misiunii transmi╚Ť├óndu-se ╚Öi date de cercetare pentru a fi exploatate de cei interesa╚Ťi.
l├şber, -─â, liberi, -e, adj. ÔÇô Slobod, nesupus. ÔÖŽ (top.) Valea Liberului, p├ór├óu ├«n loc. Bogdan Vod─â (Vi╚Öovan, 2005). ÔÖŽ (onom.) Liber, nume de familie (52 de persoane cu acest nume, ├«n Maramure╚Ö, ├«n 2007). ÔÇô Din lat. liber ÔÇ×liber, independentÔÇŁ (sec. XIX) (Scriban, DER, DEX, MDA). Dat─â fiind prezen╚Ťa ├«n onomastic─â ╚Öi toponime, nu e exclus─â o asociere cu Liber Pater, dup─â cum propune Alexandru Filipa╚Öcu (1940: 22). Liber Pater era un zeu italic al sporului, al ├«nmul╚Ťirii; divinitate plebee, originar─â din Latium. A devenit la un moment dat patronul ora╚Öelor libere (cet─â╚Ťi autonome), probabil ╚Öi datorit─â consonan╚Ťei fonetice ├«ntre Liber (< lat. libare ÔÇ×a stropi, a jertfi, a gustaÔÇŁ) ╚Öi libertas ÔÇ×libertateÔÇŁ (Kernbach, 1989: 299).
ASOCI├ü╚ÜIA EUROPEAN─é A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; ├«n engl.: European Free Trade Association ÔÇô E.F.T.A.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Geneva, creat─â ├«n 1960, din ini╚Ťiativa Marii Britanii, ca o contram─âsur─â fa╚Ť─â de ├«nfiin╚Ťarea Comunit─â╚Ťii Economice Europene (C.E.E.), ├«n scopul extinderii comer╚Ťului ├«ntre statele membre (Austria, Elve╚Ťia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia ╚Öi Finlanda). Din A.E.L.S. au f─âcut parte Danemarca, Irlanda ╚Öi Marea Britanie, p├«n─â ├«n 1973 ╚Öi Portugalia, p├«n─â ├«n 1986, c├«nd s-a decis aderarea lor la C.E.E.
CUVÎNTUL LIBER, revistă politică și literară de orientare democratică. A apărut în trei serii săptămînal, la București, între 1919 și 1936. Directori: Eugen Filotti, T. Teodorescu-Braniște (din 1933).
EUROPA LIBER─é, post de radio cu sediul la M├╝nchen, (din 1995, la Praga) ├«nfiin╚Ťat ├«n 1951; finan╚Ťat de Congresul S.U.A. Creat pentru a sparge blocada informa╚Ťional─â instituit─â ├«n ╚Ť─ârile comuniste. E.L. a penetrat timp de peste 40 de ani ÔÇ×cortina de fierÔÇŁ, transmi╚Ť├ónd ╚Ötiri din lumea ├«ntreag─â. Departamentul rom├ón al postului s-a deschis ├«n oct. 1951.
FREE CINEMA [fri: s├şnem╔Ö] (ÔÇ×cinema liberÔÇŁ), mi╚Öcare ├«n cinematografia britanic─â fondat─â (1956) de Linsday Anderson ╚Öi Karel Reisz ├«mpotriva tradi╚Ťionalismului produc╚Ťiilor din acea perioad─â. Au fost turnate ├«n acest spirit mai multe scurtmetraje, influen╚Ťate de ╚Öcoala documentarist─â a lui J. Grierson, de filmele lui H. Jennings, ╚Öi de neorealismul italian.
LÔÇÖHOMME EST N├ë LIBRE (fr.) omul s-a n─âscut liber ÔÇô J.-J. Rousseau, ÔÇ×Le contrat socialÔÇŁ, I.
LIBER și LIBERA v. Liber Pater.
LIBER PATER, vechi zeu italic, al sporului ╚Öi ├«nmul╚Ťirii. Era asociat de obicei cu zei╚Ťa Libera, ambii fiind divinit─â╚Ťi plebee. Le erau consacrate serb─ârile Liberalia (17 mart.), originare din Latium. Mai t├órziu L.P. a fost identificat cu Bachus, iar Libera cu Proserpina.
NEMO LIBER EST QUI CORPORI SERVIT (lat.) nu este liber cel robit de trup ÔÇô Seneca, ÔÇ×EpistulaeÔÇŁ, 92, 33.
ROM├éNIA LIBER─é 1. Ziar editat la Bucure╚Öti (1877-1889). A militat pentru des─âv├ór╚Öirea unit─â╚Ťii politice a poporului rom├ón. 2. Ziar editat ilegal la Paris (1943-1944) de rom├óni participan╚Ťi la Rezisten╚Ťa Francez─â; concomitent a ap─ârut ╚Öi o edi╚Ťie ├«n limba francez─â. 3. Cotidian care apare la Bucure╚Öti, ├«ncep├ónd cu 28 ian. 1943, mai ├«nt├ói ilegal, apoi legal, de la 24 aug. 1944. Serie nou─â din 23 dec. 1989.
L├ŹBER, -─é adj. (< lat. liber, cf. fr. libre): ├«n sintagmele ordine liber─â ╚Öi topic─â liber─â (v.).
liber arb├ştru subst. No╚Ťiune filozofic─â ╚Öi etic─â (moral─â) care desemneaz─â o libertate absolut─â a voin╚Ťei omului, privit─â ca o independen╚Ť─â total─â fa╚Ť─â de necesitatea ╚Öi cauzalitatea obiectiv─â. ÔÇô Din liber + arbitru.
liber-cuget─ât├│r, liberi cuget─âtori s. m. Adept al unui curent care promoveaz─â o atitudine critic─â fa╚Ť─â de religie ╚Öi fa╚Ť─â de biseric─â. ÔÇô Din liber + cuget─âtor.
a fi pus pe făraș / pe liber expr. a fi dat afară, a fi concediat.
a l─âsa fr├óu liber (cuiva) expr. a da (cuiva) libertate de ac╚Ťiune.
a l─âsa m├ón─â liber─â (cuiva) expr. a da (cuiva) libertate de ac╚Ťiune
a pune (pe cineva) pe liber / pe verde expr. a concedia (pe cineva).
liber, liberi s. m. (de╚Ť.) de╚Ťinut nerecidivist, condamnat pentru un delict mai pu╚Ťin grav, care este desemnat s─â supravegheze un infractor periculos.
pus pe liber / pe verde expr. concediat, dat afar─â din serviciu.

Liber dex online | sinonim

Liber definitie

Intrare: liber
liber adjectiv substantiv neutru
Intrare: liber-schimbism
liber-schimbism substantiv neutru (numai) singular
liber adjectiv substantiv neutru
Intrare: liber-schimbist (adj.)
liber-schimbist admite vocativul adjectiv
liber adjectiv substantiv neutru
Intrare: liber-schimbist (s.m.)
liber-schimbist admite vocativul substantiv masculin
liber adjectiv substantiv neutru
Intrare: liber-schimbist─â
liber-schimbist─â admite vocativul substantiv feminin
liber adjectiv substantiv neutru
Intrare: liber-arbitru (s.n.)
liber-arbitru 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular