Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru lexicografie

LEXICOGRAF├ŹE s. f. Disciplin─â a lingvisticii care stabile╚Öte principiile ╚Öi metodele practice de ├«ntocmire a dic╚Ťionarelor. ÔÖŽ Totalitatea dic╚Ťionarelor (dintr-o ╚Ťar─â, dintr-o epoc─â, dintr-un domeniu etc.). ÔÇô Din fr. lexicographie.
LEXICOGRAF├ŹE s. f. Disciplin─â a lingvisticii care stabile╚Öte principiile ╚Öi metodele practice de ├«ntocmire a dic╚Ťionarelor. ÔÖŽ Totalitatea dic╚Ťionarelor (dintr-o ╚Ťar─â, dintr-o epoc─â, dintr-un domeniu etc.). ÔÇô Din fr. lexicographie.
LEXICOGRAF├ŹE s. f. ╚śtiin╚Ťa ╚Öi practica ├«ntocmirii dic╚Ťionarelor. Lexicografia este o ╚Ötiin╚Ť─â nou─â ├«n ╚Ťara noastr─â ╚Öi de aceea ea ├«nt├«mpin─â greut─â╚Ťi inerente ├«nceputului. L. ROM. 1953, nr. 5, 9.
lexicograf├şe (-co-gra-) s. f., art. lexicograf├şa, g.-d. lexicograf├şi, art. lexicograf├şei
lexicograf├şe s. f. (sil. -gra-), art. lexicograf├şa, g.-d. lexicograf├şi, art. lexicograf├şei
LEXICOGRAF├ŹE s.f. ╚śtiin╚Ťa ╚Öi practica ├«ntocmirii dic╚Ťionarelor. [Gen. -iei. / < fr. lexicographie, cf. gr. lexikon ÔÇô lexic, graphein ÔÇô a scrie].
LEXICOGRAF├ŹE s. f. 1. ramur─â a lingvisticii care stabile╚Öte principiile ╚Öi metodele ├«ntocmirii dic╚Ťionarelor. 2. totalitatea dic╚Ťionarelor de care dispune o limb─â, un domeniu. (< fr. lexicographie)
LEXICOGRAF├ŹE f. 1) Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul teoriei ╚Öi practicii elabor─ârii dic╚Ťionarelor. 2) Ansamblu de dic╚Ťionare (elaborate ├«ntr-o ╚Ťar─â, ├«ntr-o epoc─â sau ├«ntr-un domeniu). [G.-D. lexicografiei; Sil. -co-gra-] /<fr. lexicographie
lexicografie f. ╚Ötiin╚Ťa lexicografului.
*lexicograf├şe f. (d. lexicograf). ╚śtiin╚Ťa lexicografulu─ş, ╚Ötiin╚Ťa de a face dic╚Ťionare.
LEXICOGRAF├ŹE (< fr. {i}; {s} gr. lexikon ÔÇ×dic╚ŤionarÔÇŁ + graphein ÔÇ×a scrieÔÇŁ) s. f. Disciplin─â a lingvisticii care stabile╚Öte principiile ╚Öi metodele practice de ├«ntocmire a dic╚Ťionarelor (selec╚Ťia cuvintelor-titlu care determin─â m─ârimea ╚Öi natura viitorului dic╚Ťionar, aranjarea termenilor ├«n func╚Ťie de o anumit─â ordine: cronologic─â, logic─â etc., stilul defini╚Ťiilor alegerea exemplelor ÔÇô citate sau fraze elaborate de autor, modul de tratare al omonimiei, polisemiei, sinonimiei, introducerea neologismelor). Primele culegeri de cuvinte au fost ├«ntocmite ├«nc─â din Antichitate, ├«n special ├«n mediul alexandrin, unde au fost ├«ntocmite liste cu termeni poetici. Acestora le-a urmat ├«n mediul roman ╚Öi bizantin diferite culegeri de cuvinte privind ├«n special anumite discipline. Pentru perioadele urm─âtoare pot fi men╚Ťionate ├«n lumea european─â, lucr─ârile: Etimologicarum sive originum libri XX, cunoscut─â ca ÔÇ×EtymologiaeÔÇŁ a lui Isidor din Sevilla (sec. 6-7), cu un caracter universal ╚Öi enciclopedic, ├«ntocmit pe baza lucr─ârilor fra╚Ťilor R. ╚Öi H. Estienne, Thesaurus Linguae Latinae ╚Öi Thesaurus Linguae Grecae; Glossarium mediae et infimae latinitatis (1678) de Ch. Du Cange, Totius latinitatis lexicon (1711) de E. Forcellini. Bazele l. moderne au fost puse de S. Johnson (pentru limba englez─â), E. Littr├ę ╚Öi P. Larousse (pentru limba francez─â). ÔÖŽ Totalitatea dic╚Ťionarelor dintr-o epoc─â.
LEXICOGRAF├ŹE s. f. (< fr. lexicographie, cf. gr. lexikon ÔÇ×lexicÔÇŁ < lexis ÔÇ×cuv├óntÔÇŁ + graphein ÔÇ×a scrieÔÇŁ): ramur─â a lingvisticii care stabile╚Öte principiile ╚Öi metodele practice de ├«ntocmire a dic╚Ťionarelor.

Lexicografie dex online | sinonim

Lexicografie definitie

Intrare: lexicografie
lexicografie substantiv feminin
  • silabisire: -gra-