LEUCÓZĂ, leucoze, s. f. (Med.) Leucemie. ◊ Leucoza găinilor = boală virotică și transmisibilă, răspândită prin ouăle infectate ale găinilor. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucose.

LEUCÓZĂ, leucoze, s. f. (Med.) Leucemie. ◊ Leucoza găinilor = boală virotică și transmisibilă, răspândită prin ouăle infectate ale găinilor. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucose.

!leucóză (le-u-) s. f., g.-d. art. leucózei; pl. leucóze

leucóză s. f. (sil. le-u-), g.-d. art. leucózei; pl. leucóze

LEUCÓZĂ s. v. leucemie.

LEUCÓZĂ s.f. Leucemie. [< fr. leucose].

LEUCÓZĂ s. f. leucemie. (< fr. leucose)

LEUCÓZĂ f. Boală gravă caracterizată prin creșterea anormală a leucocitelor din sânge și manifestată prin febră, anemie, hemoragii; leucemie. /<fr. leucose

LEUCOZĂ s. (MED.) leucemie, mieloză.