Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru leturghie

LETURGH├ŹE s. f. v. liturghie.
LITURGH├ŹE, liturghii, s. f. Serviciu divin cre╚Ötin (ortodox) ├«n cadrul c─âruia are loc s─âv├ór╚Öirea Sfintelor Taine duminica ╚Öi la s─ârb─âtorile religioase, iar ├«n m─ân─âstiri zilnic. ÔŚŐ Expr. A da (o) liturghie = a aduce preotului o ofrand─â pentru a pomeni numele persoanelor (├«n via╚Ť─â sau decedate) din familie cu prilejul oficierii liturghiei. [Var.: leturgh├şe s. f.] ÔÇô Din sl. liturgija.
LETURGH├ŹE s. f. v. liturghie.
LITURGH├ŹE, liturghii, s. f. Principala slujb─â bisericeasc─â cre╚Ötin─â (oficiat─â ├«n zilele de s─ârb─âtoare). ÔŚŐ Expr. A da (o) liturghie = a pl─âti preotului o sum─â de bani spre a pomeni numele persoanelor (├«n via╚Ť─â sau decedate) din familie cu prilejul oficierii liturghiei. [Var.: leturgh├şe s. f.] ÔÇô Din sl. liturgija.
LETURGH├ŹE s. f. v. liturghie.
LITURGH├ŹE, liturghii, s. f. Principala slujb─â bisericeasc─â cre╚Ötin─â, oficiat─â diminea╚Ťa ├«n special duminicile ╚Öi s─ârb─âtorile. Sluje╚Öte c├«te trei liturghii pe zi. CREANG─é, A. 78. Ieremia-vod─â se afla ├«n biseric─â, ascult├«nd liturghia, c├«nd i se dete de ╚Ötire c─â o╚Ötile lui R─âzvan se v─âd ╚Öi se apropie de o╚Ötirile ╚Ť─ârii. B─éLCESCU, O. I 342. P├«n─â-i popa-n liturghie Preoteasa bea rachie. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 469. ÔŚŐ Expr. (├Än biserica ortodox─â) A da (o) liturghie = a aduce preotului la altar o ofrand─â spre a pomeni ├«n cursul acestei slujbe pe persoanele (├«n via╚Ť─â sau decedate) din familie. Pe la schituri, seh─âstrii A dat multe liturghii. NEGRUZZI, S. I 188. ÔÇô Variant─â: leturgh├şe (SADOVEANU, O. VII 60) s. f.
liturgh├şe s. f., art. liturgh├şa, g.-d. art. liturgh├şei; pl. liturgh├şi, art. liturgh├şile
liturgh├şe s. f., art. liturgh├şa, g.-d. art. liturgh├şei; pl. liturgh├şi, art. liturgh├şile
LITURGH├ŹE s. (BIS.) 1. (├«n unele biserici cre╚Ötine) mes─â, mis─â. 2. liturghier.
liturgh├şe (liturgh├şi), s. f. ÔÇô 1. Slujb─â, mes─â. ├Än biserica ortodox─â, fiecare din cele trei slujbe diferite, uzuale ├«n prezent: cea a Sf. Vasile cel Mare, de zece ori pe an (duminicile din postul mare, Joia Mare, s├«mb─âta din S─âpt─âm├«na Patimilor, ├«n ajunul Cr─âciunului, de Boboteaz─â ╚Öi de Sf. Vasile); cea a Sf. Grigore, ├«n 25 martie ╚Öi ├«n toate zilele de post, afar─â de duminici; ╚Öi cea a Sf. Ioan Gur─â de Aur, ├«n restul zilelor. ÔÇô 2. Liturghier. ÔÇô 3. P├«ine sfin╚Ťit─â ├«n form─â de colac; se d─â preotului ╚Öi dasc─âlului. ÔÇô Var. leturghie. ÔÇô Mr., megl. liturghie ÔÇ×anafur─âÔÇŁ. Ngr. ╬╗╬Á╬╣¤ä╬┐¤ů¤ü╬│╬»╬▒ (Murnu 33; Sandfeld 21), par╚Ťial din sl. liturgija (Vasmer, Gr., 89), cf. sb. leturgija. ÔÇô Der. leturghioar─â, s. f. (prescur─â); liturghisi, vb. (a face slujb─â), din ngr. ╬╗╬Á╬╣¤ä╬┐¤ů¤ü╬│ß┐Â, sl. liturgisati; liturgic, adj., din fr.; liturghier, s. n. (cartea care con╚Ťine liturghia).
LITURGH├ŹE ~i f. Principala slujb─â religioas─â la cre╚Ötini, oficiat─â, mai ales, ├«n zilele de s─ârb─âtoare. [G.-D. liturghiei] /<sl. liturgija
leturghie f. V. liturghie.
liturghie (leturghie) f. 1. serviciu divin, s─âv├ór╚Öirea sf. taine (Dumineca ╚Öi s─ârb─âtorile): a merge la liturghie; fam. leturghie cu braga, lucru prost f─âcut; 2. carte ce con╚Ťine r├óndueala serviciului divin: Liturghia Sf-lui Vasile cel Mare; 3. bani da╚Ťi preotului pentru s─âv├ór╚Öirea liturghiei. [Gr. mod.].
leturgh├şe, V. liturghie.
liturgh├şe f. (ngr. liturg├şa, vgr. leiturg├şa, d. l├ęitos ╚Öi l├ę─ştos, public, ╚Öi ├ęrgon, fapt─â; vsl. liturgi─şa. V. argat, chir-, dramat- ╚Öi metal-urgie). Serviciu divin cre╚Ötinesc oficiat cu sfintele darur─ş Duminica ╚Öi s─ârb─âtorile. Carte care con╚Ťine r├«ndu─şala acestu─ş servici┼ş. Fig. Iron. A face liturghie cu brag─â (pe c├«nd preutu o face cu vin), a face de r├«s (a ├«njosi) un servici┼ş ├«n capu c─âru─şa e╚Öt─ş. ÔÇô ╚śi leturghie (Pop.), ca s├«rb. leturgija.
LITURGHIE s. (BIS.) (în unele biserici creștine) mesă, misă.
LITURGHIE s. (BIS.) liturghier.
liturghie (< gr. ╬╗╬Á╬»¤ä╬┐¤ů¤ü╬│╬»╬▒), termen generic pentru servicul divin al bisericii cre╚Ötine. ├Än sens restr├óns, cel mai important serviciu divin al bis. ortodoxe, corespunz─âtor misei* ├«n bis. catolic─â ╚Öi protestant─â. Ea s-a dezvoltat, ├«n timpul cre╚Ötinismului primitiv din tradi╚Ťiile locale, din Ierusalim, Antiohia, Alexandria, Roma, Cartagina, Lyon ╚Öi Ravenna, lu├ónd forma definitiv─â la Bizan╚Ť, prin reformele Sf. Vasile cel Mare ╚Öi Sf. Ioan Gur─â de Aur (sec. 4), ├«n cele dou─â l. care le poart─â numele (generalizat─â fiind cea din urm─â). C├óntarea oficiantului, a stranei*, a comunit─â╚Ťii ÔÇô ├«n ultimele dou─â sec., a corului* ÔÇô de╚Ťine un rol esen╚Ťial ├«n l. ├Än compunerea l. intr─â psalmii*, condacele*, troparele*, imnurile (1) trisaghion*, heruvic*, axion*, chinonic* etc.: leg─âtura dintre acestea o realizeaz─â, de regul─â*, ecteniile*. ÔÖŽ P├ón─â la sf├ór╚Öitul sec. 17, l. era monodic─â*, prima ├«ncercare de realizare polif. a cappella* a ÔÇ×r─âspunsurilorÔÇŁ dator├óndu-se unor muzicieni ru╚Öi (Pekabi╚Ťski, Titov ╚Ö.a.). Forma ciclic─â* a l., printr-un aport componistic marcant, ├«ndep─ârtat deci de sursele c├ónt─ârii tradi╚Ťionale, au conturat-o Davidov, Bortnianski, Glinka ╚Ö.a. Un punct culminat al elabor─ârii ei ciclice, ├«n care se ╚Ťine seam─â at├ót de raportul dintre imnuri (concepute ca forme polif.) ╚Öi ectenii c├ót ╚Öi de un plan expresiv al tonalit─â╚Ťilor (2) este l. lui Ceaikovski. ÔÖŽ Compozitorii rom├óni au avut ca model diferite tipuri de l. corale: Dr─âgoi, ├«n L. solemn─â pentru cor mixt ╚Öi ├«n L. Sf. Ioan Gur─â de Aur pentru cor b─ârb─âtesc, a urmat modelul ceaikovskian; Musicescu ÔÇô modelul Bortnianski. Cu adev─ârat reformatoare, pentru ├«ntreaga sfer─â ortodox─â, este reintroducerea ├«n l. a melodiei biz. originare (psaltice), prin lucr─ârile corale ale lui T. Georgescu ╚Öi D.G. Kiriac (care, ├«n L. psaltic─â, 1902, armonizeaz─â at├ót ehurile* diatonice c├ót ╚Öi pe cele cromatice*) urma╚Ťi de P. Constantinescu, Chirescu, Lungu ╚Ö.a.
PARIS VAUT BIEN UNE MESSE (fr.) Parisul merit─â o liturghie ÔÇô Cuvinte memorabile rostite de Henric al IV-lea, care pentru a ob╚Ťine tronul Fran╚Ťei, a trecut de la protestantism la catolicism. Justificare a unui act de renegare prin avantajele pe care le ofer─â.
liturgh├şe, liturghii s. f. Cea mai important─â slujb─â bisericeasc─â cre╚Ötin─â, ├«n cadrul c─âreia are loc prefacerea cinstitelor daruri ├«n trupul ╚Öi s├óngele M├óntuitorului Hristos, adic─â s─âv├ór╚Öirea euharistiei ╚Öi ├«mp─ârt─â╚Öirea credincio╚Öilor. ├Än bis. ortodoxe se oficiaz─â ├«n mod obi╚Önuit trei liturghii: Liturghia sf. Ioan Gur─â de Aur, Liturghia sf. Vasile cel Mare ╚Öi Liturghia darurilor mai ├«nainte sfin╚Ťite (numit─â ╚Öi a sf. Grigore Dialogul). La catolici se nume╚Öte mis─â. ÔŚŐ Expr. A da (o) liturghie = a da preotului un pomelnic cu prilejul oficierii liturghiei, pentru a pomeni numele celor din familie sau rude (├«n via╚Ť─â sau decedate). ÔŚŐ Liturghia catehumenilor v. catehumen. ÔŚŐ Liturghia credincio╚Öilor = a doua parte a liturghiei, dup─â liturghia catehumenilor. [Var.: leturgh├şe s. f.] ÔÇô Din sl. liturgija (< gr. leitourghia).

Leturghie dex online | sinonim

Leturghie definitie

Intrare: liturghie
liturghie substantiv feminin
leturghie