Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru lesnire

├ÄNLESN├ŹRE, ├«nlesniri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a ├«nlesni ╚Öi rezultatul ei; u╚Öurare, p. ext. u╚Öurin╚Ť─â de a face un lucru. ├Änlesniri de plat─â. Ôľş Radu ├«╚Öi ├«nv─â╚Ťa lec╚Ťiile... Aceasta n-a f─âcut-o cu obi╚Önuita lui ├«nlesnire. VLAHU╚Ü─é, O. A. 105. Dotat cu ├«nlesnire ╚Öi aplica╚Ťiune la studii, inteligent, ardent ╚Öi entuziast, predilec╚Ťiunea lui era cu deosebire pentru studiile istorice. GHICA, S. A. 141. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«nlesnire = cu u╚Öurin╚Ť─â, lesne, u╚Öor. Formele vamale se f─âceau cu mare ├«nlesnire. BART, S. M. 97. Ce oare-atunci s─â facem spre-a trece cu-nlesnire? MACEDONSKI, O. I 165. Cocost├«rcu... poate p─âtrunde cu ├«nlesnire ╚Öi ├«n scurt─â vreme ├«n locurile cele mai primejdioase. POPESCU, B. I 19. 2. Ajutorare, ajutor. Omul de azi, mai luminat, av├«nd toate drepturile ╚Öi toate ├«nlesnirile de la statul nou, cat─â s─â ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi datoriile care cad ├«n sarcina lui. SADOVEANU, E. 26. Nevast─â-ta e oleac─â de cimotie cu preuteasa popii, i-a face ea vro ├«nlesnire. MIRONESCU, S. A. 127. Civiliza╚Ťia noastr─â se m─ârgine╚Öte ├«n cuno╚Ötin╚Ťa superficial─â a uneia sau dou─â limbi str─âine, care ne dau ├«nlesnire de a ├«n╚Ťelege romanele doamnei Sand ╚Öi vodevilurile domnului Scribe. KOG─éLNICEANU, S. A. 100. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) lesn├şre (GHICA, S. 46, I. IONESCU, D. 285, DR─éGHICI, R. 157) s. f.
LESN├ŹRE s. f. v. ├«nlesnire.
LESN├ŹRE s. f. v. ├«nlesnire.
├«nlesn├şre f. Facilitate, u╚Öurin╚Ť─â: acest om are mare ├«nlesnire la vorb─â. Facilitate, avantaj: a face cu─şva ├«nlesnir─ş ├«ntrÔÇÖo afacere, la plata datorii─ş. Avantaj, comoditate, confort: aceast─â cas─â are multe ├«nlesnir─ş. Cu ├«nlesnire (vech─ş cu lesnire), lesne, u╚Öor, facil.
lesn├şre, V. ├«nlesnire.

Lesnire dex online | sinonim

Lesnire definitie