Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru lepr─â

L├ëPR─é, (2) lepre, s. f. 1. Boal─â contagioas─â cronic─â, frecvent─â mai ales ├«n regiunile tropicale, produs─â de un bacil specific ╚Öi caracterizat─â prin leziuni localizate pe piele, pe sistemul nervos periferic, mucoase, viscere etc. ÔÖŽ Fig. Neajuns care macin─â, submineaz─â; racil─â, plag─â. 2. Fig. Om lipsit de con╚Ötiin╚Ť─â, de caracter, f─âr─â scrupule. ÔÇô Din ngr. lepra.
L├ëPR─é, (2) lepre, s. f. 1. Boal─â contagioas─â cronic─â, frecvent─â mai ales ├«n regiunile tropicale, produs─â de un bacil specific ╚Öi caracterizat─â prin leziuni localizate pe piele, pe sistemul nervos periferic, mucoase, viscere etc. ÔÖŽ Fig. Neajuns care macin─â, submineaz─â; racil─â, plag─â. 2. Fig. Om lipsit de con╚Ötiin╚Ť─â, de caracter, f─âr─â scrupule. ÔÇô Din ngr. lepra.
L├ëPR─é, (2) lepre, s. f. 1. Boal─â contagioas─â cronic─â, frecvent─â mai ales ├«n regiunile tropicale, produs─â de un bacii specific ╚Öi caracterizat─â prin leziuni ale nervilor ╚Öi prin apari╚Ťia pe piele a unor pete ╚Öi pl─âgi care cu timpul distrug ╚Ťesuturile. ÔŚŐ Fig. Ignoran╚Ťa e o lepr─â ru╚Öinoas─â care... amestecat─â cu nes─â╚Ťioasa iubire de argint, devine o plag─â de nevindecat. RUSSO, O. 128. 2. Fig. Om lipsit de con╚Ötiin╚Ť─â, f─âr─â scrupule, dec─âzut (din punct de vedere moral), care provoac─â dezgust, sc├«rb─â. Stai, lepr─â, ╚Ťine-l Iordache, s─â scot eu ceva s─â-l leg─âm. Stai, spurcatule, c─â te-nv─â╚Ť─âm noi. DUMITRIU, B. F. 61. P─âi ce vrei, c─â noi cu ei ne m├«nc─âm via╚Ťa, ei s├«nt leprele st─âp├«nirii aici ├«n Obor. CAMIL PETRESCU, O. II 219.
l├ępr─â (le-pr─â) s. f., g.-d. art. l├ęprei; (racile, persoane) pl. l├ępre
l├ępr─â s. f. (sil. -pr─â), g.-d. art. l├ęprei; (racile, persoane) pl. l├ępre
LÉPRĂ s. (MED.) (înv.) gubăvie, stricăciune, (slavonism înv.) pricază.
l├ępr─â (l├ępre), s. f. ÔÇô 1. Boal─â. ÔÇô 2. (Arg.) Denun╚Ť─âtor. ÔÇô Megl., mr. lepr─â. Ngr. ╬╗╬ş¤Ç¤ü╬▒ (sec. XVIII), cf. alb. ljepr├ź, bg. lepra (Tiktin; Iordan, Dift., 95). ÔÇô Der. lepros, adj. (cu lepr─â); leproserie (var. leprozerie), s. f., din fr. l├ęproserie.
L├ëPR─é ~e f. 1) Boal─â contagioas─â cronic─â, care se manifest─â prin apari╚Ťia pe piele a unor r─âni ce duc la descompunerea treptat─â a ╚Ťesutului muscular. 2) fig. Viciu care macin─â chipul moral al omului. 3) fig. peior. Om f─âr─â scrupule; persoan─â cu o purtare ur├ót─â. [Sil. le-pr─â] /<ngr. l├ępra
lepr─â f. 1. boal─â gre╚Ťoas─â a pielii ce acopere corpul de bube ╚Öi solzi, cari rod ├«ncet-├«ncet pe pacient: lepra, foarte comun─â ├«n evul-mediu, a disp─ârut aproape cu des─âv├ór╚Öire; 2. fig. lucru hidos, resping─âtor: lepra vi╚Ťiului.
l├ępr─â f., pl. e (ngr. ╚Öi vgr. [de unde ╚Öi lat.] l├ępra, d. vgr. lepr├│s, solzos). O grozav─â boal─â de pele. Fig. Lucru hidos: lepra vi╚Ťiulu─ş. Persoan─â antipatic─â: cine-─ş lepra asta? V. pricaz─â. ÔÇô Lepra e molipsitoare ╚Öi e cauzat─â de un bacil specific numit al lu─ş Hansen, care seam─ân─â cu al oftici─ş ╚Öi care face ca pelea s─â se acopere cu p├║stule ╚Öi solz─ş. ├Än vechime ─şa b├«ntu─şa cu furie ├«n basinu Mediterane─ş, pe unde ╚Öi az─ş e ├«n stare endemic─â. Dar adev─âratele e─ş focare ├«s ├«n Indochina, China, Japonia, Antile, Brazilia ╚Öi Noua Caledonie. Din Orient ├«n E┼şropa a fost adus─â de armata roman─â. ├Än Rom├ónia se afl─â vre-o 300 de lepro╚Ö─ş, dintre care ce─ş ma─ş mul╚Ť─ş ├«n jude╚Ťu Tulcea, ─şar uni─ş instala╚Ť─ş ├«n leprozeria de la R─âchitoasa (Tecuc─ş). Lepra dureaz─â an─ş ├«ntreg─ş ╚Öi e une-or─ş incurabil─â. Un bolnav ├«n Rom├ónia a suferit 69 de an─ş de ─şa. ÔÇô Mult timp lepro╚Öi─ş a┼ş fost un ob─şect de oroare ╚Öi dezgust. O lege a lu─ş Mo─şse ├«─ş separa de restu poporulu─ş. Dup─â cruciate, pustiirile e─ş ajunsese sp─â─şm├«nt─âtoare. Atunc─ş sÔÇÖa┼ş fundat spitale pentru lepro╚Ö─ş, ╚Öi numa─ş ├«n E┼şropa ele era┼ş 20,000 ├«n seculu XIII (V. lazaret, lazarone). ├Ändat─â ce se semnala un caz de lepr─â, bolnavu era dus la biseric─â, i se c├«nta rug─âc─şunea mor╚Ťilor, ╚Öi pe urm─â-l ducea┼ş la spital sa┼ş la ├«ngr─âditura rezervat─â lor. Fie-care lepros era obligat ├«n apusu E┼şrope─ş s─â poarte o c├«r├«itoare special─â ca s─â-─ş ├«n╚Ötiin╚Ťeze pe trec─âtor─ş s─â se fereasc─â de el. Xavier de Maistre, ├«n Leprosu din cetatea Aoste─ş, a descris admirabil trista condi╚Ťiune a acestor nenoroci╚Ť─ş.
LEPRĂ s. (MED.) (înv.) gubăvie, stricăciune, (slavonism înv.) pricază.
L├ëPR─é (< ngr.) s. f. 1. Boal─â infec╚Ťioas─â cronic─â, cu localizare cutanat─â ╚Öi visceral─â, provocat─â de un bacil acidorezistent, numit Mycobacterium leprae sau bacilul Hansen. Dup─â un debut sub forma unor pete ro╚Öii, boala evolueaz─â lent spre noduli ulcero╚Öi, care duc la mutil─âri locale (mai ales la fa╚Ť─â ╚Öi la extremit─â╚Ťi). Endemic─â ├«n numeroase ╚Ť─âri tropicale sau subtropicale (America de Sud ╚Öi Central─â, Africa, Asia). Boala afecteaz─â ├«n jur de 11 milioane persoane, India fiind ╚Ťara cu cel mai mare num─âr de bolnavi din lume. ÔÖŽ Fig. Racil─â, plag─â. 2. Om f─âr─â caracter, f─âr─â scrupule; tic─âlos.

Lepr─â dex online | sinonim

Lepr─â definitie

Intrare: lepr─â
lepr─â substantiv feminin
  • silabisire: -pr─â