leonin definitie

2 intrări

14 definiții pentru leonin

LEONÍN2, -Ă, leonini, -e, adj. (În sintagma) Versuri leonine = versuri ale căror emistihuri rimează. Rimă leonină = rimă în care două sau trei silabe sunt asemănătoare. [Pr.: le-o-] – Din fr. léonin.
LEONÍN1, -Ă, leonini, -e, adj. Care aparține leului1, privitor la leu1; ca al leului1. ◊ Contract leonin = contract prin care una dintre părți își rezervă beneficiul cel mai mare sau contract prin care una dintre părți este scutită de a participa la pierdere. [Pr.: le-o-] – Din lat. leoninus, fr. léonin.
LEONÍN2, -Ă, leonini, -e, adj. (În sintagma) Versuri leonine = versuri ale căror emistihuri rimează. Rimă leonină = rimă în care două sau trei silabe sunt asemănătoare. [Pr.: le-o-] – Din fr. léonin.
LEONÍN1, -Ă, leonini, -e, adj. (Livr.) Care aparține leului1, privitor la leu1; ca al leului1. ♦ Contract leonin = contract prin care una dintre părți își rezervă beneficiul cel mai mare sau contract prin care una dintre părți este scutită de a participa la pierdere. [Pr.: le-o-] – Din lat. leoninus, fr. léonin.
LEONÍN, -Ă, leonini, -e, adj. (Franțuzism rar) 1. De leu, al leului, ca al leului. Coamă leonină. ♦ Fig. Contract leonin = contract prin care una din părți își rezervă beneficiul cel mai mare, partea leului. 2. (În expr.) Versuri leonine = versuri ale căror emistihuri rimează. Rimă leonină = rimă în care două sau trei silabe sînt asemănătoare. – Pronunțat: le-o-.
leonín (le-o-) adj. m., pl. leoníni; f. leonínă, pl. leoníne
leonín adj. m. (sil. le-o-), pl. leoníni; f. sg. leonínă, pl. leoníne
LEONÍN1, -Ă adj. (Liv.) (Ca) de leu. ◊ (Fig.) Contract leonin = contract prin care una dintre părți își asigură un câștig mai mare în dauna celeilalte. [Pron. le-o-. / < fr. léonin, cf. lat. leoninus].
LEONÍN2, -Ă adj. Versuri leonine = versuri în care rimează emistihurile; rimă leonină = rimă cu două sau trei silabe asemănătoare. [Pron. le-o-. / < fr. léonin, cf. Leon de Saint-Victor – poet din sec. XII].
LEONÍN1, -Ă adj. (ca) de leu. ♦ (fig.) contract ~ = contract prin care una dintre părți își asigură un câștig mai mare în dauna celeilalte. (< fr. léonin, lat. leoninus)
LEONÍN2, -Ă adj. versuri leonine = versuri în care rimează emistihurile; rimă leonină = rimă foarte bogată, cu două sau trei silabe asemănătoare. (< fr. léonin)
LEONÍN ~ă (~i, ~e) Care ține de leu; propriu leului. Înfățișare ~ă. ◊ Contract ~ contract prin care una dintre părți își asigură partea cea mai mare a câștigului. /<lat. leoninus, fr. léonin
*leonín, -ă adj. (lat. leoninus). De leŭ: coamă leonină. Fig. Contract leonin, împărțeală leonină, contract orĭ împărțeală pin care unu ĭa maĭ tot, ca leu din fabulă.
LÉONIN [leonẽ], (Magister Leoninus) (sec. 12), compozitor francez. Primul reprezentant al școlii polifonice de la Notre-Dame din Paris. A compus Magnus liber organi, o colecție de cântece religioase pentru întregul an liturgic.

leonin dex

Intrare: leonin
leonin adjectiv
  • silabisire: le-o-
Intrare: Leonin
Leonin