Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru legumire

LEGUM├Ź, legumesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A m├ónca sau a bea c├óte pu╚Ťin; a m├ónca sau a bea cu m─âsur─â sau f─âr─â poft─â; a ciuguli. ÔÖŽ A degusta, a savura. ÔÇô Din legum─â.
LEGUM├ŹRE, legumiri, s. f. (Reg.) Ac╚Ťiunea de a legumi ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. legumi.
LEGUM├Ź, legumesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A m├ónca sau a bea c├óte pu╚Ťin, de ici ╚Öi de colo; a m├ónca sau a bea cu m─âsur─â sau f─âr─â poft─â; a ciuguli. ÔÖŽ A degusta, a savura. ÔÇô Din legum─â.
LEGUM├ŹRE, legumiri, s. f. (Reg.) Ac╚Ťiunea de a legumi ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. legumi.
LEGUM├Ź, legumesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A m├«nca (sau a bea) cu cump─âtare, a lua din m├«ncare c├«te pu╚Ťin; a ciuguli, a gusta. Se tol─ânesc pe canapele ╚Öi fotoliuri, legumind ceaiul linguri╚Ť─â cu linguri╚Ť─â. DELAVRANCEA, S. 140. ÔŚŐ Absol. Dac─â legumim, ajungem la prim─âvar─â. STANCU, D. 100.
legum├ş (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. legum├ęsc, imperf. 3 sg. legume├í; conj. prez. 3 s─â legume├ísc─â
legum├şre (reg.) s. f., g.-d. art. legum├şrii; pl. legum├şri
legum├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. legum├ęsc, imperf. 3 sg. legume├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. legume├ísc─â
legum├şre s. f., g.-d. art. legum├şrii; pl. legum├şri
LEGUM├Ź vb. (fig.) a ciuguli, a frunz─âri. (De ce ~ m├óncarea?)
LEGUM├Ź vb. v. degusta, savura.
LEGUMI- Element prim de compunere savant─â, cu sensul ÔÇ×(referitor la) legumeÔÇŁ, ÔÇ×de legumeÔÇŁ. [< fr., it. legumi-, cf. lat. legumen].
LEGUMI- elem. ÔÇ×legum─âÔÇŁ. (< fr. legumi-, cf. lat. legumen, -minis)
A LEGUM├Ź ~├ęsc tranz. rar (b─âuturi, m├ónc─âruri) A consuma ├«n cantit─â╚Ťi mici, ├«nghi╚Ťind c├óte pu╚Ťin; a ciuguli. /Din legum─â
legum├Č v. 1. a m├ónca bucate g─âtite cu legume; 2. a sorbi cu ├«ncetul: a legumi ceaiul linguri╚Ť─â cu linguri╚Ť─â.
legum├ęsc v. tr. (d. legum─â). Fac m├«ncare cu economie, economisesc: a legumi ceapa ╚Öi carnea la bor╚Ö. Fig. Iron. Gust c├«te pu╚Ťin: a legumi cea─şu cu linguri╚Ťa, a legumi o leac─â de ╚Ötiin╚Ť─â.
LEGUMI vb. (fig.) a ciuguli, a frunzări. (De ce ~ mîncarea?)
legumi vb. v. DEGUSTA. SAVURA.

Legumire dex online | sinonim

Legumire definitie

Intrare: legumi
legumi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: legumire
legumire substantiv feminin