legitimism definitie

7 definiții pentru legitimism

LEGITIMÍSM s. n. Principiu monarhic afirmat în timpul mișcărilor revoluționare ale burgheziei din Europa, care proclamă dreptul inalienabil la tron al monarhiilor legitime. – Din germ. Legitimismus.
LEGITIMÍSM s. n. Teorie care proclamă drept principiu fundamental dreptul inalienabil la tron al dinastiilor legitime (răsturnate în urma unor evenimente sociale sau politice) și puterea absolută a acestora. – Din germ. Legitimismus.
legitimísm s. n.
legitimísm s. n.
LEGITIMÍSM s.n. Teorie care proclamă drept principiu fundamental al orânduirii de stat „dreptul” sfânt și inalienabil la tron al dinastiilor legitime și puterea absolută a acestora. [< fr. légitimisme].
LEGITIMÍSM s. n. principiu care proclamă dreptul inali-enabil la tron al dinastiilor legitime. (< fr. légitimisme)
LEGITIMÍSM n. Teorie care proclamă drept principiu al orânduirii de stat monarhia ereditară. /<germ. Legitimismus

legitimism dex

Intrare: legitimism
legitimism substantiv neutru