legalitate definitie

13 definiții pentru legalitate

LEGALITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu general de drept potrivit căruia autoritățile, instituțiile publice și cetățenii sunt obligați să respecte legea. ◊ Expr. A intra în legalitate = a se conforma legilor în vigoare. A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea și cu respectarea legilor în vigoare. ♦ Organizarea unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor unei țări. – Din fr. légalité.
LEGALITÁTE, legalități, s. f. Caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu potrivit căruia toate organizațiile de stat sau obștești și cetățenii sunt obligați să respecte, în activitatea lor, legea. ◊ Expr. A intra în legalitate = a se conforma legilor în vigoare. A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea și cu respectarea legilor în vigoare. ♦ Organizarea unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor unei țări. – Din fr. légalité.
LEGALITÁTE s. f. Faptul de a fi conform cu legile, respectare a legilor; stare de ordine capabilă să asigure, prin lege, viața și activitatea unei societăți, a unui stat etc. Legalitatea populară garantează inviolabilitatea marilor drepturi și libertăți cucerite prin lupta și munca poporului muncitor. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 11, 20. ◊ Expr. A intra în legalitate = a se conforma principiilor legilor în vigoare. A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea legilor în vigoare. ♦ Organizare a unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor (unei țări). Numai să ne dea mijloace de a lucra asupra țării și de a da țării o legalitate. GHICA, A. 580.
legalitáte s. f., g.-d. art. legalitắții
legalitáte s. f., g.-d. art. legalității; pl. legalități
LEGALITÁTE s. (JUR.) putere, valabilitate, valoare, (înv.) tărie. (~ unui înscris.)
Legalitate ≠ ilegalitate
LEGALITÁTE s.f. Conformitate cu legile, respectarea strictă a legilor. ♦ Ordine legală care asigură viața și activitatea unei societăți, a unui stat etc. [Cf. fr. légalité].
LEGALITÁTE s. f. 1. caracter legal; principiu potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică este obligată să respecte legea; legalism (2). ♦ a fi (sau a intra) în ~ = a se conforma legilor în vigoare. 2. ordine legală care asigură viața și activitatea unui stat etc. (< fr. légalité)
LEGALITÁTE f. 1) Caracter legal; conform cu legile. 2) Respectare cu strictețe a legilor. ◊ A intra în ~ a se supune legilor în vigoare. A fi în ~ a se afla sub ocrotirea legilor. 3) Organizare a unui stat pe bază de legi. 4) Ansamblu de legi al unei țări. [G.-D. legalității] /<fr. légalité
legalitate f. caracterul celor legale.
*legalitáte f. (lat. legálitas, -átis. V. lealitate). Calitate de a fi legal.
LEGALITATE s. putere, valabilitate, valoare, (înv.) tărie. (~ unui înscris.)

legalitate dex

Intrare: legalitate
legalitate substantiv feminin