Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru legănuț

LEGĂNÚȚ, legănuțe, s. n. (Fam.) Legănel. – Leagăn + suf. -nuț.
LEGĂNÚȚ, legănuțe, s. n. (Pop.) Legănel. – Leagăn + suf. -uț.
LEGĂNÚȚ, legănuțe, s. n. (Popular) Legănel. Copii mici în legănuț. ȘEZ. II 80.
legănúț (fam.) s. n., pl. legănúțe
legănúț s. n., pl. legănúțe
LEGĂNÚȚ s. (pop.) legănaș, legănuș. (~ pentru copil.)
LEGĂNUȚ s. (pop.) legănaș, legănuș. (~ pentru copil.)

legănuț definitie

legănuț dex

Intrare: legănuț
legănuț substantiv neutru