7 definiții pentru lecitină
LECITÍNĂ, lecitine,
s. f. Substanță organică fosforată, care se găsește în organismele vii, mai ales în țesutul nervos și în gălbenușul de ou. – Din
fr. lécithine. LECITÍNĂ s. f. Substanță organică fosforată, care se găsește în organismele vii, mai ales în țesutul nervos și în gălbenușul de ou. – Din
fr. lécithine. !lecitínă s. f.,
g.-d. art. lecitínei;
pl. lecitíne
lecitínă s. f., g.-d. art. lecitínei LECITÍNĂ s.f. Lipidă fosforată care se găsește în gălbenușul de ou, în țesutul nervos etc. [< fr. lécithine, cf. gr. lekithos – gălbenuș de ou].
LECITÍNĂ s. f. lipidă fosforată în gălbenușul de ou, în țesutul nervos etc. (< fr. lécithine)
LECITÍNĂ (< fr. {i}; {s} gr. lekithos „gălbenuș”) s. f. (BIOCHIM.) Componentă principală a membranei celulare, substanță complexă din grupa fosfatidelor, care conține acizi grași, acid fosforic și colină2, prezentă în cantități mari în țesutul nervos, lapți și în gălbenușul de ou. Obținută pe cale chimică, este folosită în industria alimentară, cosmetică, medicină (ca tonic general în caz de anemie, nevroze etc.), ca lubrifiant. Lecitină dex online | sinonim
Lecitină definitie
Intrare: lecitină
lecitină substantiv feminin