Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru leandru

LE├üNDRU, leandri, s. m. Arbust mediteranean, ├«nalt p├ón─â la cinci metri, cu frunze lanceolate ╚Öi cu flori albe, g─âlbui sau ro╚Öii pl─âcut mirositoare, cultivat la noi ca plant─â ornamental─â (Nerium oleander). [Pr.: le-an-. ÔÇô Pl. ╚Öi: lendri. ÔÇô Var.: ole├índru s.m] ÔÇô Din it. leandro.
OLEÁNDRU s. m. v. leandru.
LE├üNDRU, leandri, s. m. Arbust mediteranean, ├«nalt p├ón─â la cinci metri, cu frunze lanceolate ╚Öi cu flori albe, g─âlbui sau ro╚Öii pl─âcut mirositoare, cultivat la noi ca plant─â ornamental─â (Nerium oleander). [Pr.: le-an-. ÔÇô Pl. ╚Öi: lendri. ÔÇô Var.: ole├índru s. m.] ÔÇô Din it. leandro.
OLEÁNDRU s. m. v. leandru.
LE├üNDRU, leandri, s. m. Arbust mediteranean cu flori pl─âcut mirositoare, de culoare alb─â sau ro╚Öie, cultivat ╚Öi la noi ca plant─â ornamental─â (Nerium oleander). Cutiile mari cu leandri, plini ├«nflori╚Ťi ca ni╚Öte cl─âi albe ╚Öi roze, aveau sc├«ndurile de un verde ╚Öters ╚Öi cojit pe alocarea. CAMIL PETRESCU, N. 76. Leandrul fraged din c├«nd ├«n c├«nd arunc-o floare. ANGHEL, ├Ä. G. 37. La intrarea salonului s├«nt pu╚Öi leandri mari ca ni╚Öte cop─âcei. I. IONESCU, M. 417. ÔÇô Pronun╚Ťat: le-an-. - Variant─â: ole├índru (DELAVRANCEA, S. 265) s. m.
OLEÁNDRU s. m. v. leandru.
leándru (le-an-) s. m., art. leándrul; pl. leándri, art. leándrii
leándru s. m. (sil. le-an-), art. leándrul; pl. leándri, art. leándrii[1]
ole├índru (= leandru) s. m., pl. ole├índri (ol├ęndri)
LEÁNDRU s. (BOT.; Nerium oleander) (înv.) rododafin.[1]
LEÁNDRU s.m. Arbust mediteranean cu flori mari frumoase, roșii sau albe, plăcut mirositoare, cultivat la noi ca plantă ornamentală. [Pron. le-an-, var. oleandru s.m. / < it. leandro, cf. lat.t. oleander].
OLEÁNDRU s.m. v. leandru.
LE├üNDRU / OLE├üNDRU s. m. arbust ornamental cu flori mari, frumoase, ro╚Öii sau albe, pl─âcut mirositoare. (< it. leandro, fr. ol├ęandre)
OLEÁNDRU s. m. elem. leandru.
le├índru (le├índri), s. m. ÔÇô Plant─â cu flori (Nerium oleander). ÔÇô Var. oleandru. germ. Oleander sau it. oleandro, cf. tarent. lendru, rut. olijander, sb. leandra.
LEÁNDRU ~i m. Arbust ornamental înalt, cu frunze lanceolate și cu flori de mai multe culori, plăcut mirositoare. [Sil. le-an-dru] /<it. leandro[1]
leandru m. arbust cultivat adesea la noi ca plant─â ornamental─â pentru florile sale mari, frumoase, ro╚Öii sau albe; frunzele, scoar╚Ťa ╚Öi lemnul s─âu sunt ├«ntrebuin╚Ťate ├«n medicin─â, iar laptele-i galben con╚Ťine substan╚Ťe veninoase (Nerium oleander).
oleandru m. Tr. V. leandru.
leándru m., pl. lendri, V. oleandru.
*ole├índru m. (rut. ole├índr, oli─ş├índer, germ. mlat. oleander, it. oleandro, fr. ol├ęandre). Un cop─âcel oleace┼ş cu frunze lanceolate, cu flor─ş ro╚Öi─ş sa┼ş albe, originar din regiunea Mediterane─ş ╚Öi cultivat la no─ş ca plant─â ornamental─â (n├ęrium ole├índer). Lemnu, scoar╚Ťa ╚Öi frunzele lu─ş se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n medicin─â, ─şar sucu lu─ş (galben) e veninos. ÔÇô ╚śi oliandru, pl. oliendri, ─şar ├«n Munt. leandru, pl. lendri (it. ╚Öi leandro).
LEANDRU s. (BOT.; Nerium oleander) (înv.) rododafin.
Leandru = Leander.
LEANDRU v. Hero.
NERIUM L., LEANDRU, fam. Apocynaceae. Gen origiginar din regiuni mediteraneene și Asia subtropicală, arborași cu frunze întregi, îngust-lanceolate, sempervirescente, coriacee, dispuse în verticil cîte 3. Fiori (caliciul, glandulos, sepale lanceolate, 5 petale, corolă infundibuliformă, stamine care nu ies din floare, învoalte, semiînvoalte sau simple, albe, roz, roșii) în raceme, la vîrful lăstarilor anuali.

Leandru dex online | sinonim

Leandru definitie

Intrare: leandru
leandru substantiv masculin
  • silabisire: le-an-
oleandru
oleandru
leandru
Intrare: Leandru
Leandru