LAWRÉNȚIU s. n. Element chimic transuranic, obținut pe cale artificială. [Pr.: lorénțiu] – Din fr. lawrencium.

LAWRÉNȚIU s. n. Element chimic transuranic, obținut pe cale artificială. [Pr.: lorénțiu] – Din fr. lawrencium.[1]

lawrénțiu [pron. lorențiu] s. n., art. lawrénțiul; simb. Lw

lawrénțiu s n. (law- pron. lo-, -țiu pron. -țiu), art. lawrénțiul; simb. Lw

LAWRÉNȚIU s.n. Element transuranic sintetic. [Pron. -țiu. / < fr. lawrencium, cf. E. O. Lawrence – inventatorul ciclotronului].

LAWRÉNȚIU [LO-REN-] s. n. element transuranic sintetic. (< fr. lawrencium)

LAWRÉNCIU (< engl. {i}; {s} n. pr. Lawrence) s. n. Element chimic transuranic din grupa actinoidelor (Lr; nr. at. 103, m. at. 257), obținut pe cale artificială în 1961 prin bombardarea californiului cu ioni de bor accelerați. Inițial, simbolul a fost Lw.

Lr, simbol chimic pentru lawrențiu.