LAVRENTÍNĂ s. v. suliman, vineriță.

lavrentínă (lavrentíne), s. f. – Plantă, Ajuga reptans. Lat. Laurentina, sec. XIX (Tiktin). Pare un der. artificial.

lavrentină f. Bot. tămăiță. [Tras din numele propriu Lavrentie, Laurențiu].

lavrentínă f., pl. e (d. Lavréntie, după pronunțarea ngr. îld. Laurénțiŭ, nume propriu). Ce județ? Tămîiță.

lavrentină s. v. SULIMAN. VINERIȚĂ.