Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru latinoamerican

LATINOAMERIC├üN, -─é, latinoamericani, -e, adj. Care apar╚Ťine Americii Latine, privitor la America Latin─â. ÔÇô Din fr. latino-am├ęricain.
LATINOAMERIC├üN, -─é, latinoamericani, -e, adj. Care apar╚Ťine Americii Latine, privitor la America Latin─â. ÔÇô Din fr. latino-am├ęricain.
latinoamericán (-no-a) adj. m., pl. latinoamericáni; f. latinoamericánă, pl. latinoamericáne
lat├şno-americ├ín adj. lat├şno-americ├íne m., pl. lat├şno-americ├íni; f. sg. lat├şno-americ├ín─â, pl.
LAT├ŹNO-AMERIC├üN, -─é adj. din America Latin─â. (< fr. latino-am├ęricain)
LATINO-AMERIC├üN ~─â (~i, ~e) Care ╚Ťine de America Latin─â; propriu Americii Latine. /<fr. latino-american
LAT├ŹNO-AMERIC├üN, -─é (< fr.) adj. Care se refer─â la America Latin─â, care apar╚Ťine Americii Latine. ÔŚŐ Muzica l.-a. = denumire generic─â pentru muzica popular─â, pop, rock sau folk a ╚Ť─ârilor ╚Öi comunit─â╚Ťilor de limb─â spaniol─â sau portughez─â din cele dou─â Americi. ÔŚŐ Art─â l.-a. = arta ╚Ť─ârilor de limb─â spaniol─â sau portughez─â din cele dou─â Americi. Se caracterizeaz─â la ├«nceput printr-o mare discrepan╚Ť─â ├«ntre arta popular─â, autohton─â, apar╚Ťin├ónd civiliza╚Ťiei indigene (╚Ťes─âturi, ceramic─â, pictur─â) ╚Öi cea cult─â, legat─â de interesele Bisericii ╚Öi ale guvernelor ╚Öi influen╚Ťat─â o lung─â perioad─â de modele europene. Abia ├«n sec. 20, o dat─â cu redescoperirea valorilor locale ╚Öi deplina afirmare a individualit─â╚Ťii na╚Ťionale, are loc o revitalizare a artei tradi╚Ťionale ╚Öi dezvoltarea, ├«n forme originale ╚Öi autohtone, a artei culte. Primele realiz─âri picturale, care dateaz─â de la sf├ór╚Öitul sec. 16, au fost circumscrise artei sacre ╚Öi se caracterizeaz─â prin elemente baroce importate din Europa o dat─â cu sosirea ├«n America Latin─â a numero╚Öi arti╚Öti (A. Vasquez, F. Zurbar├ín). Dintre numeroasele ╚Öcoli care se dezvolt─â ├«n sec. 17-18 ├«n principalele centre se disting cele din Ciudad de Mexico (cu reprezentan╚Ťi ca J. Ju├írez, M. Cambrera), Bogot├í (G. Vasquez Ceballos), Potos├ş (M. Per├ęz Holgu├şn) etc., toate influen╚Ťate puternic de barocul iberic ╚Öi de ╚Öcoala de la Cuzco, dar ╚Öi de arta autohton─â. Din punct de vedere urbanistic, primele ora╚Öe construite de de coloni (Santo Domingo, Panam├í, Ciudad de M├ęxico) au o structur─â asem─ân─âtoare cu cele din Europa: un plan regulat, dreptunghic, cu o mare pia╚Ť─â central─â p─âtrat─â, structur─â care s-a suprapus cu u╚Öurin╚Ť─â peste cea indigen─â preexistent─â. ├Än arhitectur─â, predomin─â ini╚Ťial edificiile religioase ÔÇô catedralele din Santo Domingo, Antigua, Pueblo, Tunja, Quito, Potos├ş, care se impun prin grandoarea dimensiunilor, bog─â╚Ťia ╚Öi amestecul de forme ╚Öi ornamente ale barocului ╚Öi rococoului iberic, av├ónd ├«ns─â ╚Öi unele tr─âs─âturi originale, legate de folosirea materialelor locale (tezontle ÔÇô varietate de piatr─â mexican─â, lespezi de ceramic─â, folosirea din abunden╚Ť─â a aurului ╚Öi argintului) sau unele subiecte ╚Öi decora╚Ťii ale tradi╚Ťiei indigene (fructe ╚Öi plante exotice, costume indiene etc.). Cele mai marcate tr─âs─âturi locale le prezint─â arta brazilian─â ├«ntruc├ót a fost folosit─â ├«n special m├óna de lucru mulatr─â. Mari biserici construite ├«n Brazilia, la jum─âtatea sec. 18, sunt catedralele Sf. Cosma ╚Öi Damian la Ignara├žu, Sf. Francisc la Olinda etc. Barocul brazilian din aceast─â perioad─â este reprezentat de A.F. Lisboa. ├Än sec. 19, o dat─â cu sl─âbirea puterii politice ╚Öi a influen╚Ťelor europene, ├«ncep s─â se dezvolte mi╚Öc─ârile culturale autonome, mult mai originale. Ca urmare a p─âtrunderii neoclasicismului ╚Öi academismului francez, se dezvolt─â un nou curent, constructivismul, av├ónd ca principal obiectiv revigorarea elementelor autohtone, fie ca subiecte, fie ca tehnici de lucru. Printre cei mai de seam─â exponen╚Ťi se num─âr─â columbianul R. Torres M├ęndez, peruvianul P. Fierro, mexicanii S. Herr├ín ╚Öi J.M. Velasco. Un pronun╚Ťat caracter academic are opera mexicanului J.G. Posada, ca expresie direct─â de europenizare a artei, iar printre cele mai originale opere pot fi amintite lucr─âri ale pictorilor genera╚Ťiei urm─âtoare: T. Junior, A. Junior, E. Visconte. Deplina afirmare a formelor autohtone are loc abia ├«n primele decenii ale sec. 20, o dat─â cu mi╚Öcarea murali╚Ötilor mexicani, ai c─âror protagoni╚Öti, J.C. Orozco, D. Rivera ╚Öi D.A. Siqueiros, au urm─ârit ├«ndeosebi c─âutarea unor forme de larg─â audien╚Ť─â (decora╚Ťia pere╚Ťilor ╚ścolii preg─âtitoare na╚Ťionale din Ciudad de M├ęxico) ╚Öi pentru ÔÇ×S─âpt─âm├óna artei moderneÔÇŁ, desf─â╚Öurat─â ├«n Brazilia (1922); organizat─â de pictorii cubi╚Öti Tarsile de Amaral, Vicente do Rego Monteiro ╚Öi Di Calcacanti, a inaugurat un nou mod de a picta, influen╚Ť├ónd puternic genera╚Ťia urm─âtoare de pictori brazilieni (C. Portinari, R. Valentin), iar prin promovarea bienalei de la S├úo Paolo (1951), va contribui la afirmarea interna╚Ťional─â a artei locale. Reprezentan╚Ťii artei culte, mexicanul R. Tamayo, cubanezul W. Lam ╚Öi guatamalezul C. M├ęrida, se inspir─â din mi╚Öc─ârile europene cubiste. O dezvoltare remarcabil─â cunoa╚Öte curentul abstrac╚Ťionist (A. Otero din Venezuela, J.A. Fern├índez-Muro ╚Öi S. Grillo ├«n Argentina, E. Ramir├ęz ├«n Ecuador ╚Ö.a.). ├Än sec. 19, domeniul arhitecturii s-a men╚Ťinut mult─â vreme influxul formelor europene, numeroasele edificii construite ├«n principalele ora╚Öe fiind de inspira╚Ťie neoclasic─â (╚ścoala Minelor la Ciudad de Mexico, 1803; Palatul Monedei la Santioago, 1805) ╚Öi, succesiv, la ├«nceputul sec. 20, de Art Nouveau (Palatul Artelor Frumoase, 1904 ╚Öi Spitalul Spaniol, 1908 din Ciudad de M├ęxico), uneori cu elemente ale tradi╚Ťiei locale (Biblioteca din Ciudad de M├ęxico, 1953). Arhitectura brazilian─â, influen╚Ťat─â puternic de Le Corbusier, a urmat un proces aparte, care, dup─â profunda re├«nnoire promovat─â de G. Vargas (Ministerul Educa╚Ťiei ╚Öi Ministerul S─ân─ât─â╚Ťii din Rio de Janeiro), a dus la conturarea unui stil ├«n care cea mai mare importan╚Ť─â revine elementului formal, o aten╚Ťie deosebit─â fiind acordat─â modalit─â╚Ťii de integrare a construc╚Ťiilor noi ├«n peisajul urbanistic preexistent. Extinderea vertiginoas─â a arealelor urbane datorit─â marii mase de ╚Ť─ârani veni╚Ťi la ora╚Ö au determinat formarea unor cartiere periferice destul de s─ârace (barriadas, favelas), ├«ntr-un contrast strident cu realiz─ârile unor m─âre╚Ťe proiecte, ca noua capital─â a Braziliei, conceput─â de Oscar Niemeyer ╚Öi Lucio Costa, sau centrele ora╚Öelor Ciudad de M├ęxico (Tlateloco) ori Caracas, inspirate direct dup─â modele europene sau americane.

Latinoamerican dex online | sinonim

Latinoamerican definitie

Intrare: latinoamerican
latino-ameri─çan adjectiv
latinoamerican adjectiv