Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru latinism

LATIN├ŹSM, (1) latinisme, s. n. 1. Cuv├ónt, form─â sau construc╚Ťie sintactic─â ├«mprumutate (f─âr─â necesitate) din limba latin─â (╚Öi neasimilate ├«nc─â ├«n limba care a f─âcut ├«mprumutul). 2. Curent ap─ârut ├«n lingvistica ╚Öi ├«n filologia rom├óneasc─â din sec. XIX, care, pentru a demonstra caracterul latin al limbii rom├óne, a ├«ncercat s─â elimine din ea cuvintele de alte origini ╚Öi s─â modifice astfel forma celor latine, ├«nc├ót s─â le apropie c├ót mai mult de forma originar─â; a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine ╚Öi a adus noi argumente ├«n sprijinul originii latine a limbii rom├óne. ÔÇô Din fr. latinisme. Cf. latin.
LATIN├ŹSM, (1) latinisme, s. n. 1. Cuv├ónt, form─â sau construc╚Ťie sintactic─â ├«mprumutate (f─âr─â necesitate) din limba latin─â (╚Öi neasimilate ├«nc─â ├«n limba care a f─âcut ├«mprumutul). 2. Curent ap─ârut ├«n lingvistica ╚Öi ├«n filologia rom├óneasc─â din sec. XIX, care, pentru a demonstra caracterul latin al limbii rom├óne, a ├«ncercat s─â elimine din ea cuvintele de alte origini ╚Öi s─â modifice astfel forma celor latine, ├«nc├ót s─â le apropie c├ót mai mult de forma originar─â; a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine ╚Öi a adus noi argumente ├«n sprijinul originii latine a limbii rom├óne. ÔÇô Din fr. latinisme. Cf. latin.
LATIN├ŹSM, latinisme, s. n. 1. Cuv├«nt, form─â sau construc╚Ťie sintactic─â, ├«mprumutate direct sau indirect din limba latin─â; neologism de origine latin─â. 2. Tendin╚Ť─â a unor lingvi╚Öti rom├«ni (din secolul al XVIII-lea ╚Öi al XIX-lea) de a exagera caracterul latin al limbii noastre, prin eliminarea cuvintelor nelatine ╚Öi modificarea formei cuvintelor de origine latin─â pentru a le face s─â fie mai apropiate de forma originar─â. Latinismul ├«neca spiritele; neologismul ╚Ťinea loc de talent; iscodirea de cuvinte era geniul! RUSSO, O. 55.
latin├şsm s. n., (cuvinte) pl. latin├şsme
latin├şsm s. n., (cuvinte) pl. latin├şsme
LATIN├ŹSM s.n. 1. Cuv├ónt, construc╚Ťie ├«mprumutate din latin─â; neologism de origine latin─â. 2. Tendin╚Ť─â a unor lingvi╚Öti rom├óni din sec. XVIII-XIX de a da limbii rom├óne un aspect c├ót mai apropiat de cel al limbii latine, excluz├ónd cuvintele de alt─â origine; curentul latinist. [Cf. fr. latinisme].
LATIN├ŹSM s. n. 1. cuv├ónt, construc╚Ťie ├«mprumutate din latin─â ╚Öi neintegrate ├«nc─â. 2. curent ├«n lingvistica ╚Öi filologia rom├ón─â din sec. XIX, care, continu├ónd ideile frunta╚Öilor ├žcolii Ardelene, din dorin╚Ťa de a demonstra multilateral, ├«mpotriva teoriilor false ╚Öi tenden╚Ťioase, latinitatea poporului rom├ón ╚Öi a limbii sale, a ajuns la unele exager─âri pe linia latiniz─ârii for╚Ťate a limbii; curentul latinist. (< fr. latinisme)
LATIN├ŹSM1 ~e n. ├Ämprumut din limba latin─â; cuv├ónt de origine latin─â. /<fr. latinisme
LATIN├ŹSM2 n. Curent ├«n filologia rom├óneasc─â care, continu├ónd ideile frunta╚Öilor ╚ścolii Ardelene, exagera importan╚Ťa elementelor latine ├«n limb─â, neg├ónd sau excluz├ónd cu totul elementele ├«mprumutate din alte limbi. /<fr. latinisme
latinism n. construc╚Ťiune proprie limbei latine.
*latin├şzm n., pl. e. ├Äntors─âtur─â de fraz─â proprie limbi─ş latine sa┼ş imitat─â dup─â ─şa.
LATIN├ŹSM s. n. (cf. fr. latinisme). 1. cuv├ónt, form─â sau construc╚Ťie sintactic─â ├«mprumutate f─âr─â necesitate din limba latin─â ╚Öi neasimilate ├«nc─â ├«n limba care a f─âcut ├«mprumutul, ca de exemplu content ÔÇ×mul╚ŤumitÔÇŁ (cf. lat. contentus, fr. content), contenta╚Ťie ÔÇ×mul╚ŤumireÔÇŁ (cf. lat. contentatio) 2. curent ra╚Ťionalist ap─ârut ├«n lingvistica ╚Öi filologia rom├óneasc─â spre mijlocul secolului al XIX-lea, care, pentru a demonstra caracterul latin al limbii rom├óne, a ├«ncercat s─â elimine din ea cuvintele de alte origini; s─â modifice structura unor cuvinte str─âine ╚Öi formele celor de origine latin─â, ├«nc├ót s─â le apropie c├ót mai mult ÔÇô pe primele ÔÇô de etimoanele latine╚Öti, iar pe celelalte de formele originare; s─â elaboreze dic╚Ťionare, gramatici ╚Öi sisteme ortografice, respect├ónd principiul etimologic, s─â ├«mbog─â╚Ťeasc─â limba rom├ón─â cu termeni latini introdu╚Öi ├«n mod for╚Ťat ├«n structura ei sau cu termeni noi, forma╚Ťi special din elemente latine. Astfel, au explicat cuv├óntul de origine slav─â Slatina prin Stella Latina, modific├óndu-i forma ├«n Stelatina; cuv├óntul de origine slav─â r─âzboi prin latinul bellum (ÔÇ×r─âzboiÔÇŁ), modific├óndu-i structura ├«n r─âzbel; cuv├óntul de origine slav─â n─ârav prin latinul mos, moris (ÔÇ×obiceiÔÇŁ), modific├óndu-i forma ├«n morav; au ├«nlocuit cuvintele ├«mprumutate chibrit ╚Öi cravat─â prin forma╚Ťiile aberante de p─ârete frec─âtoriu ╚Öi de g├ót leg─âu; scriau tierra ├«n loc de ╚Ťar─â, iar sunetul ├« era redat ├«n mai multe feluri: m├ón─â, v├¬nt (ÔÇ×v├óntÔÇŁ), r├«u, r├┤nd (ÔÇ×r├óndÔÇŁ), g├╗t (ÔÇ×g├ótÔÇŁ) etc. Sus╚Ťin├ónd puritatea integral─â a limbii rom├óne, curentul latinist ajungea astfel la o exagerare cu consecin╚Ťe d─âun─âtoare. El a fost comb─âtut de ├«nv─â╚Ťa╚Ťii ╚Öi scriitorii timpului ca B. P. Hasdeu, Al. Odobescu, T. Maiorescu, V. Alecsandri, C. Negruzzi ╚Öi A. Russo. Reprezentan╚Ťii cei mai de seam─â ai curentului latinist au fost: G. S─âulescu, T. Cipariu, A. T. Laurian ╚Öi I. C. Massim. Pe l├óng─â ace╚Ötia mai figureaz─â G. Bari╚Ťiu, Aron Pumnul, G. Munteanu, l. Hodo╚Ö, A. M. Marienescu, I. G. Sbiera etc. Meritele lui au fost ├«ns─â importante: a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine, a stimulat interesul pentru vechile texte de limb─â rom├óneasc─â, a adus noi argumente ├«n sprijinul originii latine a limbii rom├óne, a contribuit la dezvoltarea lingvisticii ╚Öi filologiei rom├óne╚Öti. ╚śi-a ├«ncetat influen╚Ťa ├«n jurul anului 1880 (v. ╚Öi cur├ęnt).

Latinism dex online | sinonim

Latinism definitie

Intrare: latinism
latinism substantiv neutru