LÁPIS s. n. (Min.) Lazurit. – Din fr., lat. lapis.

LÁPIS s. n. (Min.) Lazurit. – Din fr., lat. lapis.

LÁPIS s. m. Lapislazuli.

lápis s. n.

lápis s. n.

LÁPIS s. v. lazurit.

LÁPIS s.n. Lapislazuli. [< fr. lapis].

LÁPIS s. n. lapislazuli. (< fr. lapis)

lapis(-lazuli) n. piatră scumpă de un albastru opac.

*lapis-lazúli n. (fr. lapis-lazuli, d. mlat. lápis lazúli saŭ lázuli, adică „peatră lazuli, lazulită”; it. lapislázzoli și lapislázzuli, din aceĭașĭ răd. cu azur). Lazulită.

LAPIS s. (MIN.) lapislazuli, lazurit.

lapis lazuli, (engl.= rocă cristalizată, granulară, semitransparentă până la opacă, de culoare albastră, folosită ca piatră semiprețioasă; l.l. este compus din → lazurit și calcit, dar poate conține și sodalit, haüyn sau pirită. V. și lazulit.