lapida definitie

2 intrări

12 definiții pentru lapida

LAPIDÁ, lapidez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ucide pe cineva prin lovituri de pietre; a arunca în cineva cu pietre (ca pedeapsă sau ca răzbunare). – Din fr. lapider, lat. lapidare.
LAPIDÁ, lapidez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ucide pe cineva prin lovituri de pietre; a arunca în cineva cu pietre (ca pedeapsă sau ca răzbunare). – Din fr. lapider, lat. lapidare.
LAPIDÁ, lapidez, vb. I. Tranz. A arunca cu pietre în cineva (ca pedeapsă sau ca răzbunare), a ucide prin lovituri de pietre. (Fig.) Broaștele semețe cîntau cu glasuri multe... Părea că lapidează tăcerea nopții calme O grindină de note zvîrlite în văzduh. TOPÎRCEANU, B. 37.
lapidá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 lapideáză
lapidá vb., ind. prez. 1 sg. lapidéz, 3 sg. și pl. lapideáză
lapídă s. f., pl. lapíde
LAPIDÁ vb. I. tr. A lovi, a omorî cu pietre (pe cineva). / < fr. lapider, cf. lat. lapidare < lapis – piatră].
LAPIDÁ vb. tr. a arunca cu pietre în cineva (ca pedeapsă sau răzbunare): a ucide cu pietre (pe cineva). (< fr. lapider, lat. lapidare)
LAPÍDĂ s. f. 1. lespede, piatră funerară. 2. piatră comemorativă (pe o casă). (< it. lapida)
A LAPIDÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A omorî prin lovituri de pietre (drept pedeapsă sau ca răzbunare). /<fr. lapider, lat. lapidare
lapidà v. a ucide cu pietre.
*lapidéz v. tr. (lat. lápido, -áre. V. lepăd). Ucid cu loviturĭ de petre.

lapida dex

Intrare: lapida
lapida verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: lapidă
lapidă substantiv feminin