langavíe (langavíi), s. f. – Feston, laț. Tc. ülan-kavi „șerpuitor” (Cihac, II, 589; Lokotsch 969; DAR). Sec. XIX, înv. – Der. langavi, vb. (a festona).

langavíe s.f. (înv.) ornament arhitectonic cu flori și fructe.