landauit definitie

O definiție pentru landauit

landauít s. n. (geol.) ◊ „Geologii din Moscova au descoperit în Siberia răsăriteană un nou mineral, pe care, în cinstea cunoscutului fizician sovietic Landau, l-au numit landauit. Noul mineral a fost predat colecției muzeului de mineralogie al Academiei de Științe a U.R.S.S. În colecția muzeului există lomonosovit, mendelevit, kurnakovit, fersmanit, denumite astfel în cinstea reputaților savanți Lomonosov, Mendeleev, Kurnakov, Fersman.” Sc. 27 I 65 p. 3. ◊ „Unui nou mineral descoperit în U.R.S.S. i s-a dat numele de landaudită în cinstea fizicianului sovietic Lev Landau.” R.l. 23 IX 66 p. 3 [var. landaudită] (cuv. rus, de la n. savantului Landau)

landauit dex

Intrare: landauit
landaudită substantiv feminin (numai) singular
landauit substantiv neutru (numai) singular