Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru laminare

LAMIN├ü, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (├«n special un metal) prin deformare plastic─â, cu ajutorul laminorului. 2. A ├«ntinde, a paraleliza ╚Öi a omogeniza cu laminorul fibrele textile ├«n procesul de filare ├«n vederea toarcerii lor. 3. A reduce sec╚Ťiunea de curgere a unui fluid. ÔÇô Din fr. laminer.
LAMIN├üR, -─é, laminari, -e, adj. Care este alc─âtuit din lamele sau straturi paralele. ÔŚŐ Curgere laminar─â = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. ÔÇô Din fr. laminaire.
LAMIN├üRE, lamin─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a lamina ╚Öi rezultatul ei; laminat1. ÔÇô V. lamina.
LAMIN├ü, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (├«n special un metal) prin deformare plastic─â, cu ajutorul laminorului. 2. A ├«ntinde, a paraleliza ╚Öi a omogeniza cu laminorul fibrele textile ├«n procesul de filare ├«n vederea toarcerii lor. 3. A reduce sec╚Ťiunea de curgere a unui fluid. ÔÇô Din fr. laminer.
LAMIN├üR, -─é, laminari, -e, adj. Care este alc─âtuit din lamele sau straturi paralele. ÔŚŐ Curgere laminar─â = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. ÔÇô Din fr. laminaire.
LAMIN├üRE, lamin─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a lamina ╚Öi rezultatul ei; laminat1. ÔÇô V. lamina.
LAMIN├ü, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (├«n special un metal) cu ajutorul laminorului. 2. A ├«ntinde, a paraleliza ╚Öi a omogeniza cu laminorul fibrele textile ├«n procesul de filare ├«n vederea toarcerii lor. 3. A face ca un fluid s─â curg─â printr-o sec╚Ťiune mai str├«mt─â dec├«t aceea a restului conductei prin care se face curgerea.
LAMIN├üR, -─é, laminari, -e, adj. (Numai ├«n expr.) Curgere laminar─â = curgere a unui fluid ├«n care particulele alunec─â una fa╚Ť─â de cealalt─â ├«n straturi paralele cu direc╚Ťia curgerii.
LAMIN├üRE, lamin─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a lamina.
laminá (a ~) vb., ind. prez. 3 lamineáză
laminár adj. m., pl. laminári; f. lamináră, pl. lamináre
lamináre s. f., g.-d. art. laminắrii; pl. laminắri
lamin├í vb., ind. prez. 1 sg. lamin├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. lamine├íz─â
laminár adj. m., pl. laminári; f. sg. lamináră, pl. lamináre
lamináre s. f., g.-d. art. laminării; pl. laminări
LAMINÁRE s. (IND.) laminat.
LAMIN├ü vb. I. tr. 1. A prelucra (un metal, un material etc.) la laminor. 2. A sub╚Ťia ╚Öi a omogeniza fibrele textile. 3. A ├«ngusta un jet de fluid. [< fr. laminer].
LAMIN├üR, -─é adj. Compus din lamele paralele. ÔŚŐ Curgere laminar─â = curgere a unui fluid ├«n fire paralele cu direc╚Ťia mi╚Öc─ârii lui. [Cf. fr. laminaire].
LAMIN├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a lamina ╚Öi rezultatul ei; laminaj; laminat. [< lamina].
LAMIN├ü vb. tr. 1. a prelucra un material la laminor. 2. a sub╚Ťia ╚Öi a omogeniza fibrele textile. 3. a ├«ngusta un jet de fluid. (< fr. laminer)
LAMIN├üR, -─é adj. alc─âtuit din lamele sau straturi paralele. ÔÖŽ curgere ~─â = curgere a unui fluid ├«n fire paralele cu direc╚Ťia mi╚Öc─ârii lui. (< fr. laminaire)
LAMIN├üRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a lamina; laminaj (1); laminat. 2. metod─â de restaurare prin placarea ambelor p─âr╚Ťi ale unei file-document cu folii sintetice transparente. (< lamina)
A LAMIN├ü ~├ęz tranz. 1) (metale, aliaje) A prelucra cu laminorul. 2) (fluide) A face s─â curg─â printr-o sec╚Ťiune special amenajat─â. 3) (fibre textile) A sub╚Ťia ╚Öi a omogeniza cu laminorul. /<fr. laminer
LAMINÁR ~ă (~i, ~e) Care este alcătuit din lamele sau din straturi paralele. /<fr. laminaire
*lamin├ęz v. tr. (d. lat. l├ímina, lam─â; fr. laminer). Sup╚Ťiez pin laminator.
LAMINARE s. (TEHN.) laminat.

Laminare dex online | sinonim

Laminare definitie

Intrare: lamina
lamina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: laminare
laminare substantiv feminin
Intrare: laminar
laminar adjectiv