Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru lamina╚Ťie

LAMIN├ü╚ÜIE, lamina╚Ťii, s. f. (Anat.) A╚Öezare a unor elemente anatomice ├«n straturi suprapuse sau concentrice. ÔÇô Cf. lat. lamina.
LAMIN├ü╚ÜIE, lamina╚Ťii, s. f. (Anat.) A╚Öezare a unor elemente anatomice ├«n straturi suprapuse sau concentrice. ÔÇô Cf. lat. lamina.
lamin├í╚Ťie s. f., pl. lamin├í╚Ťii
LAMIN├ü╚ÜIE s.f. (Anat.) A╚Öezarea unor elemente anatomice ├«n straturi suprapuse. [Gen. -iei. / cf. lat. lamina ÔÇô lam─â].
LAMINÁȚIE s. f. așezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. (cf. lat. lamina, lamă)
lamina╚Ťie (sedim.), (engl.= lamination), structur─â sedimentar─â construc╚Ťional─â, cu geometrie planar─â, caracteristic─â unit─â╚Ťilor de sedimentare cu grosime mai mic─â de 1 cm. Dup─â pozi╚Ťia laminelor se disting: l. orizontal─â (paralel─â) definit─â de existen╚Ťa laminelor paralele; se formeaz─â prin acumulare gravita╚Ťional─â ├«n medii lini╚Ötite, cu energie de baz. sc─âzut─â; l. oblic─â cu lamine frontale ├«nclinate, cuprinse adesea ├«ntre lamine paralele; l. oblic─â ce se formeaz─â prin acumularea clastelor deplasate de curen╚Ťii tractivi. O asocia╚Ťie de lamine frontale conforme constituie un corp oblic laminar. Aspectul pe care ├«l cap─ât─â o asocia╚Ťie de corpuri oblice laminare, ├«n sec╚Ťiune transversal─â fa╚Ť─â de direc╚Ťia curentului, ├«n care laminele oblice au ├«nclin─âri contrare, este cunoscut─â sub numele de l. ├«ncruci╚Öat─â.

Lamina╚Ťie dex online | sinonim

Lamina╚Ťie definitie

Intrare: lamina╚Ťie
lamina╚Ťie substantiv feminin