Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru lamelat

LAMEL├ü, lamelez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra un material ├«n lamele. ÔÇô Din lamel─â.
LAMEL├üT, -─é, lamela╚Ťi, -te, adj. (Despre materiale) Care a fost prelucrat ├«n lamele. ÔÇô V. lamela.
LAMEL├ü, lamelez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra un material ├«n lamele. ÔÇô Din lamel─â.
LAMEL├üT, -─é, lamela╚Ťi, -te, adj. (Despre materiale) Care a fost prelucrat ├«n lamele. ÔÇô V. lamela.
LAMEL├üT, -─é, lamela╚Ťi, -te, adj. Care este compus din lamele, care se poate diviza ├«n lamele. Ciuperci cu interiorul p─âl─âriei lamelat.
*lamelá (a ~) vb., ind. prez. 3 lameleáză
lamel├ít adj. m., pl. lamel├í╚Ťi; f. lamel├ít─â, pl. lamel├íte
lamel├í vb., ind. prez. 1 sg. lamel├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. lamele├íz─â
lamel├ít adj. m., pl. lamel├í╚Ťi; f. sg. lamel├ít─â, pl. lamel├íte
LAMELÁT adj. v. lamelar.
LAMEL├ü vb. I. tr. (Constr., tehn.) A supune opera╚Ťiei de lamelare; a forma un material ├«n lamele. [Cf. it. lamellare].
LAMEL├üT, -─é adj. Compus din lamele; cu lamele. [Cf. fr. lamell├ę].
LAMELÁ vb. tr. a prelucra un material în lamele (1). (< it. lamellare)
LAMEL├üT, -─é adj. compus din lamele; dispus ├«n straturi sub╚Ťiri. (< fr. lamell├ę)
A LAMEL├ü ~├ęz tranz. (un material) A prelucra ├«n lamele. /Din lamel─â
LAMEL├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care este constituit din lamele; care are lamele; cu lamele. /<fr. lamell├ę
*lamel├ít, -─â ╚Öi lamel├│s, -o├ís─â adj. Care se poate despica ├«n lamele sa┼ş pl─âc─ş: ardezia e o roc─â lameloas─â.
LAMELAT adj. lamelar, (rar) lamelos. (Aspect ~.)

Lamelat dex online | sinonim

Lamelat definitie

Intrare: lamela
lamela verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: lamelat
lamelat adjectiv