lamare definitie

2 intrări

8 definiții pentru lamare

LAMÁ2, lamez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra suprafața frontală, circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame speciale, când strunjirea este dificilă. – Din fr. lamer.
LAMÁRE, lamări, s. f. Acțiunea de a lama și rezultatul ei. – V. lama2.
LAMÁ2, lamez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra suprafața frontală, circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame speciale, când strunjirea este dificilă. – Din fr. lamer.
LAMÁRE, lamări, s. f. Acțiunea de a lama și rezultatul ei. – V. lama2.
LAMÁ2, lamez, vb. I. Tranz. A găuri un material sau a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă cu muchia ascuțită și care se rotește în jurul unui ax perpendicular pe această muchie și dispus în planul ei.
LAMÁ vb. I. tr. A găuri un material sau a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă, care se rotește în jurul unui ax. [< lamă].
LAMÁRE s.f. Acțiunea de a lama și rezultatul ei. [< lama].
LAMÁ2 vb. tr. (tehn.) a găuri un material, a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă, care se rotește în jurul unui ax. (< fr. lamer)

lamare dex

Intrare: lama (tehn.)
lama tehn. substantiv masculin verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: lamare
lamare substantiv feminin