lalea definitie

26 definiții pentru lalea

LALEÁ, lalele, s. f. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu bulb alungit, ascuțit la vârf, cu frunze lanceolate, groase și late, cu tulpina înaltă, care face o singură floare mare, de diverse culori; tulipă (Tulipa gesneriana). – Din tc. lâle.
LALEÁ, lalele, s. f. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu bulb alungit, ascuțit la vârf, cu frunze lanceolate, groase și late, cu tulpina înaltă, care face o singură floare mare, de diverse culori; tulipă (Tulipa gesneriana) – Din tc. lâle.
LALEÁ, lalele, s. f. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori frumos colorate, cultivată în grădini ca plantă decorativă (Tulipa). Veți găsi, pe lîngă toporași și viorele, laleaua... astă floare ce a avut și ea timpul măririi sale. NEGRUZZI, S. I 97. Foaie verde ș-o lalea, Cînd eream în floarea mea, Zburam ca o turturea. TEODORESCU, P. P. 280.
laleá s. f., art. laleáua, g.-d. art. lalélei; pl. laléle, art. lalélele
laleá s. f., art. laleáua, g.-d. art. lalélei; pl. laléle
LALEÁ s. (BOT.; Tulipa gesneriana) (livr.) tulipă, (reg.) tulipan, laptele-păsării.
LALEÁ s. v. bibilică.
laleá (laléle), s. f. – Tulipă (Tulipa silvestris). Tc. lale (Cihac, II, 589; Miklosich, Türk. Elem., II, 117; Roesler 597; Șeineanu, II, 233; Berneker 688; Lokotsch 1300; Ronzevalle 154), cf. ngr. λαλές, bg. lale, sb. lale.
LALEÁ ~éle f. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, care face o singură floare de diferite culori, cultivată în scopuri ornamentale. [Art. laleaua] /<turc. lâle
laleà f. plantă de primăvară din fam. liliaceelor, cu cotorul înalt ce poartă o floare frumoasă, numită asemenea lalea (Tulipa). [Turc. LALÈ].
laleá f., pl. ele (turc. [d. pers.] lale, ngr. lalés, bg. sîrb. lale. O plantă erbacee liliacee bulboasă cu frumoase florĭ ornamentale compuse din cîte șase foĭ care formează o cupă, cu o mulțime de varietățĭ (tulipa). Cultura eĭ e în mare onoare în Olanda. V. tulipan.
LALEA s. (BOT.; Tulipa gesneriana) (livr.) tulipă, (reg.) tulipan, laptele-păsării.
lalea s. v. BIBILICĂ.
LALEÁ (< tc.) s. f. Plantă decorativă erbacee, vivace, din familia liliaceelor, originară din Europa, Africa de Nord, Asia Centrală și de Est (având c. 100 de specii și câteva mii de hibrizi), cu tulpina înaltă de 30-40 cm, frunze lanceolate, groase și flori mari, simple sau învoalte, campanulate etc., având o gamă foarte mare de culori (Tulipa). Se înmulțește de obicei prin bulbi, dar și prin semințe (mai ales în scopul obținerii de noi soiuri). Înflorește primăvara devreme. În Europa este cultivată de c. 500 ani, cea mai importantă cultivatoare fiind Olanda, unde s-au obținut și un însemnat număr de noi soiuri.
FRITILLARIA L., LALEA PESTRIȚĂ, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa și Asia, cca 98 specii, vivace, erbacee, bulb.. gălbui cu miros neplăcut. Tulpină multifoliată, 60-100 cm înălțime, purtînd la bază și la extremitatea sa frunze strînse unele lîngă altele. Cele de la partea inferioară numeroase, ovat-ascuțite, mai groase, larg-dilatate lă bază, cele superioare măi înguste, aproape verticale. Imediat sub buchetul formai din frunzele terminale și la subsuoara lor, de jur împrejurul tijei, înflorește, primăvara, un mare număr de flori campanulate, pendente, cu înveliș floral, perigonul, format din 6 foliole colorate la fel, gălbui-brune sau pătate, roșii-cărămizii, roșii-stacojii, oranj, galbene.
TULIPA L., LALEA, fam. Liliaceae. Gen originar din Africa, Asia și Europa, cca 100 specii și cîteva mii de hibrizi, ale căror plante, sînt erbacee, vivace cu bulbi. Toate speciile înfloresc primăvara. Partea subterană a plantei, bulbul, alungit-eliptic sau ovat, baza orbiculară și vîrf ascuțit, brun-negru, brun-roșiatie sau castaniu-roșcat, tunicile care acoperă bulbul și care-i dau culoarea, îndeplinesc rolul de organ de protecție, precum și de acumulare a substanțelor nutritive. Frunzele întregi, deseori cu nervuri paralele, cresc de la suprafața solului pînă la jumătatea tijei florale (tulpină aeriană), cele de la partea inferioară sînt mari, alungite, lanceolate sau lat-ovate, adeseori cu marginea ondulată și, uneori, chiar îndoite, iar cele superioare sînt mai înguste și mai mici, toate verzi-deschis pînă la nuanța de vînăt. Tija florală este de formă cilindrică, erectă, avînd, o înălțime de 5-100 cm, în funcție de specie și soi, purtînd în vîrf o floare mare, dreaptă, iar la unele specii o inflorescență cu 2-5 flori. Floarea poate fi simplă sau învoaltă, campanulată, infundibuliformă, stelată etc. învelișul floral, perigonul, cu 6 foliole libere din care 3 exterioare și 3 interioare, ovoide, orbiculare, de culori și nuanțe diferite, uneori în combinație, 6 stamine mari, galbene, pur- purii-maro sau negre și antere de aceeași culoare, stigmat aproape sesil cu 3 lobi, fără stil. Fructul este o capsulă alungită cu numeroase semințe de culoare cafenie.
Tulipa biflora Pall. Specie care înflorește primăvara-tîrziu. Flori infundibuliforme, în interior albe, la bază galbene, în exterior verzui, galbene sau roșietice, dispuse 2-5 pe o tijă înaltă de 15 cm. Frunze 2-3 liniare, gri-verzi, laxe. Bulb îngust, lung.
Tulipa clusiana DC. Specie care înflorește primăvara. Flori infuridibuliform-campanulate, 5 cm lungime, în interior albicioase, la bază albăstrui, iar în exterior cu striuri, roz-carmin, roșii sau violete. Cele 3 petale exterioare la bază spatulate, lanceolate, cu vîrf ascuțit, cca 1,3 cm lățime, cele interioare mai scurte, cu vîrf bont, staminele, anterele și polenul purpurii. Floarea este purtată pe o tijă de 45 cm înălțime, zveltă, glabră. Frunze gri-verzi, glabre, liniare, cu vîrf ascuțit, cele caulinare mai scurte și mai înguste, iar cele radicale cca 35 cm lungime și 1-2 cm lățime. Bulbi mici. Plantă cunoscută în cultură încă din evul mediu și aclimatizată apoi în cîteva regiuni mediteraneene.
Tulipa gesneriana L. Specie care înflorește primăvara. Flori de culori diferite, galbene, roșii (filamentele staminelor glabre), purtate de tije florale pînă la 50 cm înălțime. Frunze pînă la 8 cm lățime, glauce, verzi-cenușii cu pruină, glabre, cele inferioare sesile, cele radicale mari, ovat-alungite, marginea dreaptă și ușor ondulată, crețe, cele superioare mici și înguste. Bulbi mici.
Tulipa greigii Regel. Specie care înflorește primăvara. Floare mare, deschisă are diametru de 12-15 cm, stacojie-luminoasă cu cîte o pată galbenă sau neagră la bază, diviziunile sînt recurbate în afară. Frurize mari cu pete purpurii, caracter transmis și hibrizilor, cele 2 frunze inferioare 4-5 cm lățime, 15 cm lungime. Tulpină pînă la 0,25 cm înălțime.
Tulipa kaufmanniana Regel. Specie care înflorește primăvara timpuriu, sfîrșitul lunii mart.-începutul, lunii apr. Flori mari, alungite pînă la 7 cm lungime, cu diviziunile ascuțite (petalele colorate în alb-crem, striate cu roșu, mai ales spre vîrf, la baza celor trei diviziuni externe cu cîte o pată galbenă- portocalie), purtate de o tulpină scurtă, pînă la 25 cm înălțime, cu 3-4 frunze alungite, în formă de lance, de un verde-albăstrui, strînse ca într-o rozetă. Bulb colorat cafeniu, de mărime mijlocie.
Tulipa oculis-solis St. Amans. Specie care înflorește primăvara. Flori mari, solitare, erecte, dispuse în vîrful unei tulpini scapiforme, 30-60 cm înălțime, roșii sau rozee, cu striațiuni mai închise, perigon cu 6 foliole lanceolate, care au la bază o pată alungită, neagră-albăstruie, antere erecte. Frunze, 3-4, mari, liniar-lanceolate, ascuțite, distanțate, întins-erecte, ondulate pe margini. Plantă erbacee, bulb piriform.
Tulipa praecox Ten. Specie care înflorește primăvara. Flori campanulate, erecte, cu o lungime medie de 6 cm, petalele concave, ovat-ascuțite, baza și vîrful galbene, iar restul roșii-stacojii-închis, cele 3 exterioare puțin mai lungi, ovate, cu vîrf ascuțit, 2-3 cm lățime, în exterior aproape galbene, la vîrf pubescente, iar cele 3 interioare mai înguste, puțin mai scurte, antere galbene, filamente purpur, lungi, ovar cilindric cu stigmate roșietice, pubescente, late de 4-6 mm.. Frunze liniar-lanceolate, ondulate, ascuțindu-se spre vîrf, verzi-palid-albăstrui. Plantă pînă la 0,40 m înălțime. Tulpină șerpuită, glabră și păroasă spre vîrf. Bulb ovoid, ascuțit, de culoare castanie.
Tulipa praestans Hoog. Specie care înflorește primăvara, multifloră, 3-5 flori pe tijă, flori mari cu cupa largă, roșii-portocalii, strălucitoare. Frunze, cca 6, cele inferioare pînă. la 25 cm lungime și 10 cm lățime. Plantă de 30 cm înălțime. Se pretează la forțat.
Tulipa sylvestris L. Specie care înflorește la mijlocul primăverii. Floare mare, galbenă, campanulată, pînă la 6 cm lungime, în exterior verzuie, petale ascuțite, cele trei exterioare invers-lanceolate, glabre, cele interioare mai late, invers-ovate, la bază pubescente, antere galbene, filamentele staminelor la fel și păroase. Ovar pînă la 1,6 cm lungime, cu gît îngustat. Tulpină șerpuită, în medie 30 cm înălțime, unifloră, rar cu 2 flori. Frunze plate, vîrf ascuțit, cele radiale liniare, înguste, 1-2 cm lățime, verzi-palid-albăstrui. Bulbi ovați, 1-2 cm grosime, maro-închis. Fruct, capsulă alungit-eliptică, cu numeroase semințe.
Tulipa turkestanica Regel. Specie care înflorește primăvara-devreme. Flori, la exterior, verzi cu galben și nuanțe de roz, în interior albe-crem, în mijloc oranj. În vîrful tijelor subțiri apar pînă la 8 flori mici, cu petalele ascuțite, căpătînd la deschidere formă de stea. Plantă pînă la 25 cm înălțime, cu frunze lanceolate, verzi-cenușii.

lalea dex

Intrare: lalea
lalea substantiv feminin