Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru lalea

LALE├ü, lalele, s. f. Plant─â erbacee din familia liliaceelor, cu bulb alungit, ascu╚Ťit la v├órf, cu frunze lanceolate, groase ╚Öi late, cu tulpina ├«nalt─â, care face o singur─â floare mare, de diverse culori; tulip─â (Tulipa gesneriana). ÔÇô Din tc. l├óle.
LALE├ü, lalele, s. f. Plant─â erbacee din familia liliaceelor, cu bulb alungit, ascu╚Ťit la v├órf, cu frunze lanceolate, groase ╚Öi late, cu tulpina ├«nalt─â, care face o singur─â floare mare, de diverse culori; tulip─â (Tulipa gesneriana) ÔÇô Din tc. l├óle.
LALE├ü, lalele, s. f. Plant─â erbacee din familia liliaceelor, cu flori frumos colorate, cultivat─â ├«n gr─âdini ca plant─â decorativ─â (Tulipa). Ve╚Ťi g─âsi, pe l├«ng─â topora╚Öi ╚Öi viorele, laleaua... ast─â floare ce a avut ╚Öi ea timpul m─âririi sale. NEGRUZZI, S. I 97. Foaie verde ╚Ö-o lalea, C├«nd eream ├«n floarea mea, Zburam ca o turturea. TEODORESCU, P. P. 280.
lale├í s. f., art. lale├íua, g.-d. art. lal├ęlei; pl. lal├ęle, art. lal├ęlele
lale├í s. f., art. lale├íua, g.-d. art. lal├ęlei; pl. lal├ęle
LALEÁ s. (BOT.; Tulipa gesneriana) (livr.) tulipă, (reg.) tulipan, laptele-păsării.
LALEÁ s. v. bibilică.
lale├í (lal├ęle), s. f. ÔÇô Tulip─â (Tulipa silvestris). Tc. lale (Cihac, II, 589; Miklosich, T├╝rk. Elem., II, 117; Roesler 597; ╚śeineanu, II, 233; Berneker 688; Lokotsch 1300; Ronzevalle 154), cf. ngr. ╬╗╬▒╬╗╬ş¤é, bg. lale, sb. lale.
LALE├ü ~├ęle f. Plant─â erbacee cu tulpina ├«nalt─â, care face o singur─â floare de diferite culori, cultivat─â ├«n scopuri ornamentale. [Art. laleaua] /<turc. l├óle
lale├á f. plant─â de prim─âvar─â din fam. liliaceelor, cu cotorul ├«nalt ce poart─â o floare frumoas─â, numit─â asemenea lalea (Tulipa). [Turc. LAL├ł].
lale├í f., pl. ele (turc. [d. pers.] lale, ngr. lal├ęs, bg. s├«rb. lale. O plant─â erbacee liliacee bulboas─â cu frumoase flor─ş ornamentale compuse din c├«te ╚Öase fo─ş care formeaz─â o cup─â, cu o mul╚Ťime de variet─â╚Ť─ş (tulipa). Cultura e─ş e ├«n mare onoare ├«n Olanda. V. tulipan.
LALEA s. (BOT.; Tulipa gesneriana) (livr.) tulip─â, (reg.) tulipan, laptele-p─âs─ârii.
lalea s. v. BIBILIC─é.
LALE├ü (< tc.) s. f. Plant─â decorativ─â erbacee, vivace, din familia liliaceelor, originar─â din Europa, Africa de Nord, Asia Central─â ╚Öi de Est (av├ónd c. 100 de specii ╚Öi c├óteva mii de hibrizi), cu tulpina ├«nalt─â de 30-40 cm, frunze lanceolate, groase ╚Öi flori mari, simple sau ├«nvoalte, campanulate etc., av├ónd o gam─â foarte mare de culori (Tulipa). Se ├«nmul╚Ťe╚Öte de obicei prin bulbi, dar ╚Öi prin semin╚Ťe (mai ales ├«n scopul ob╚Ťinerii de noi soiuri). ├Änflore╚Öte prim─âvara devreme. ├Än Europa este cultivat─â de c. 500 ani, cea mai important─â cultivatoare fiind Olanda, unde s-au ob╚Ťinut ╚Öi un ├«nsemnat num─âr de noi soiuri.
FRITILLARIA L., LALEA PESTRI╚Ü─é, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa ╚Öi Asia, cca 98 specii, vivace, erbacee, bulb.. g─âlbui cu miros nepl─âcut. Tulpin─â multifoliat─â, 60-100 cm ├«n─âl╚Ťime, purt├«nd la baz─â ╚Öi la extremitatea sa frunze str├«nse unele l├«ng─â altele. Cele de la partea inferioar─â numeroase, ovat-ascu╚Ťite, mai groase, larg-dilatate l─â baz─â, cele superioare m─âi ├«nguste, aproape verticale. Imediat sub buchetul formai din frunzele terminale ╚Öi la subsuoara lor, de jur ├«mprejurul tijei, ├«nflore╚Öte, prim─âvara, un mare num─âr de flori campanulate, pendente, cu ├«nveli╚Ö floral, perigonul, format din 6 foliole colorate la fel, g─âlbui-brune sau p─âtate, ro╚Öii-c─âr─âmizii, ro╚Öii-stacojii, oranj, galbene.
TULIPA L., LALEA, fam. Liliaceae. Gen originar din Africa, Asia ╚Öi Europa, cca 100 specii ╚Öi c├«teva mii de hibrizi, ale c─âror plante, s├«nt erbacee, vivace cu bulbi. Toate speciile ├«nfloresc prim─âvara. Partea subteran─â a plantei, bulbul, alungit-eliptic sau ovat, baza orbicular─â ╚Öi v├«rf ascu╚Ťit, brun-negru, brun-ro╚Öiatie sau castaniu-ro╚Öcat, tunicile care acoper─â bulbul ╚Öi care-i dau culoarea, ├«ndeplinesc rolul de organ de protec╚Ťie, precum ╚Öi de acumulare a substan╚Ťelor nutritive. Frunzele ├«ntregi, deseori cu nervuri paralele, cresc de la suprafa╚Ťa solului p├«n─â la jum─âtatea tijei florale (tulpin─â aerian─â), cele de la partea inferioar─â s├«nt mari, alungite, lanceolate sau lat-ovate, adeseori cu marginea ondulat─â ╚Öi, uneori, chiar ├«ndoite, iar cele superioare s├«nt mai ├«nguste ╚Öi mai mici, toate verzi-deschis p├«n─â la nuan╚Ťa de v├«n─ât. Tija floral─â este de form─â cilindric─â, erect─â, av├«nd, o ├«n─âl╚Ťime de 5-100 cm, ├«n func╚Ťie de specie ╚Öi soi, purt├«nd ├«n v├«rf o floare mare, dreapt─â, iar la unele specii o inflorescen╚Ť─â cu 2-5 flori. Floarea poate fi simpl─â sau ├«nvoalt─â, campanulat─â, infundibuliform─â, stelat─â etc. ├«nveli╚Öul floral, perigonul, cu 6 foliole libere din care 3 exterioare ╚Öi 3 interioare, ovoide, orbiculare, de culori ╚Öi nuan╚Ťe diferite, uneori ├«n combina╚Ťie, 6 stamine mari, galbene, pur- purii-maro sau negre ╚Öi antere de aceea╚Öi culoare, stigmat aproape sesil cu 3 lobi, f─âr─â stil. Fructul este o capsul─â alungit─â cu numeroase semin╚Ťe de culoare cafenie.
Tulipa biflora Pall. Specie care înflorește primăvara-tîrziu. Flori infundibuliforme, în interior albe, la bază galbene, în exterior verzui, galbene sau roșietice, dispuse 2-5 pe o tijă înaltă de 15 cm. Frunze 2-3 liniare, gri-verzi, laxe. Bulb îngust, lung.
Tulipa clusiana DC. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori infuridibuliform-campanulate, 5 cm lungime, ├«n interior albicioase, la baz─â alb─âstrui, iar ├«n exterior cu striuri, roz-carmin, ro╚Öii sau violete. Cele 3 petale exterioare la baz─â spatulate, lanceolate, cu v├«rf ascu╚Ťit, cca 1,3 cm l─â╚Ťime, cele interioare mai scurte, cu v├«rf bont, staminele, anterele ╚Öi polenul purpurii. Floarea este purtat─â pe o tij─â de 45 cm ├«n─âl╚Ťime, zvelt─â, glabr─â. Frunze gri-verzi, glabre, liniare, cu v├«rf ascu╚Ťit, cele caulinare mai scurte ╚Öi mai ├«nguste, iar cele radicale cca 35 cm lungime ╚Öi 1-2 cm l─â╚Ťime. Bulbi mici. Plant─â cunoscut─â ├«n cultur─â ├«nc─â din evul mediu ╚Öi aclimatizat─â apoi ├«n c├«teva regiuni mediteraneene.
Tulipa gesneriana L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori de culori diferite, galbene, ro╚Öii (filamentele staminelor glabre), purtate de tije florale p├«n─â la 50 cm ├«n─âl╚Ťime. Frunze p├«n─â la 8 cm l─â╚Ťime, glauce, verzi-cenu╚Öii cu pruin─â, glabre, cele inferioare sesile, cele radicale mari, ovat-alungite, marginea dreapt─â ╚Öi u╚Öor ondulat─â, cre╚Ťe, cele superioare mici ╚Öi ├«nguste. Bulbi mici.
Tulipa greigii Regel. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Floare mare, deschis─â are diametru de 12-15 cm, stacojie-luminoas─â cu c├«te o pat─â galben─â sau neagr─â la baz─â, diviziunile s├«nt recurbate ├«n afar─â. Frurize mari cu pete purpurii, caracter transmis ╚Öi hibrizilor, cele 2 frunze inferioare 4-5 cm l─â╚Ťime, 15 cm lungime. Tulpin─â p├«n─â la 0,25 cm ├«n─âl╚Ťime.
Tulipa kaufmanniana Regel. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara timpuriu, sf├«r╚Öitul lunii mart.-├«nceputul, lunii apr. Flori mari, alungite p├«n─â la 7 cm lungime, cu diviziunile ascu╚Ťite (petalele colorate ├«n alb-crem, striate cu ro╚Öu, mai ales spre v├«rf, la baza celor trei diviziuni externe cu c├«te o pat─â galben─â- portocalie), purtate de o tulpin─â scurt─â, p├«n─â la 25 cm ├«n─âl╚Ťime, cu 3-4 frunze alungite, ├«n form─â de lance, de un verde-alb─âstrui, str├«nse ca ├«ntr-o rozet─â. Bulb colorat cafeniu, de m─ârime mijlocie.
Tulipa oculis-solis St. Amans. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori mari, solitare, erecte, dispuse ├«n v├«rful unei tulpini scapiforme, 30-60 cm ├«n─âl╚Ťime, ro╚Öii sau rozee, cu stria╚Ťiuni mai ├«nchise, perigon cu 6 foliole lanceolate, care au la baz─â o pat─â alungit─â, neagr─â-alb─âstruie, antere erecte. Frunze, 3-4, mari, liniar-lanceolate, ascu╚Ťite, distan╚Ťate, ├«ntins-erecte, ondulate pe margini. Plant─â erbacee, bulb piriform.
Tulipa praecox Ten. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori campanulate, erecte, cu o lungime medie de 6 cm, petalele concave, ovat-ascu╚Ťite, baza ╚Öi v├«rful galbene, iar restul ro╚Öii-stacojii-├«nchis, cele 3 exterioare pu╚Ťin mai lungi, ovate, cu v├«rf ascu╚Ťit, 2-3 cm l─â╚Ťime, ├«n exterior aproape galbene, la v├«rf pubescente, iar cele 3 interioare mai ├«nguste, pu╚Ťin mai scurte, antere galbene, filamente purpur, lungi, ovar cilindric cu stigmate ro╚Öietice, pubescente, late de 4-6 mm.. Frunze liniar-lanceolate, ondulate, ascu╚Ťindu-se spre v├«rf, verzi-palid-alb─âstrui. Plant─â p├«n─â la 0,40 m ├«n─âl╚Ťime. Tulpin─â ╚Öerpuit─â, glabr─â ╚Öi p─âroas─â spre v├«rf. Bulb ovoid, ascu╚Ťit, de culoare castanie.
Tulipa praestans Hoog. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara, multiflor─â, 3-5 flori pe tij─â, flori mari cu cupa larg─â, ro╚Öii-portocalii, str─âlucitoare. Frunze, cca 6, cele inferioare p├«n─â. la 25 cm lungime ╚Öi 10 cm l─â╚Ťime. Plant─â de 30 cm ├«n─âl╚Ťime. Se preteaz─â la for╚Ťat.
Tulipa sylvestris L. Specie care ├«nflore╚Öte la mijlocul prim─âverii. Floare mare, galben─â, campanulat─â, p├«n─â la 6 cm lungime, ├«n exterior verzuie, petale ascu╚Ťite, cele trei exterioare invers-lanceolate, glabre, cele interioare mai late, invers-ovate, la baz─â pubescente, antere galbene, filamentele staminelor la fel ╚Öi p─âroase. Ovar p├«n─â la 1,6 cm lungime, cu g├«t ├«ngustat. Tulpin─â ╚Öerpuit─â, ├«n medie 30 cm ├«n─âl╚Ťime, uniflor─â, rar cu 2 flori. Frunze plate, v├«rf ascu╚Ťit, cele radiale liniare, ├«nguste, 1-2 cm l─â╚Ťime, verzi-palid-alb─âstrui. Bulbi ova╚Ťi, 1-2 cm grosime, maro-├«nchis. Fruct, capsul─â alungit-eliptic─â, cu numeroase semin╚Ťe.
Tulipa turkestanica Regel. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-devreme. Flori, la exterior, verzi cu galben ╚Öi nuan╚Ťe de roz, ├«n interior albe-crem, ├«n mijloc oranj. ├Än v├«rful tijelor sub╚Ťiri apar p├«n─â la 8 flori mici, cu petalele ascu╚Ťite, c─âp─ât├«nd la deschidere form─â de stea. Plant─â p├«n─â la 25 cm ├«n─âl╚Ťime, cu frunze lanceolate, verzi-cenu╚Öii.

Lalea dex online | sinonim

Lalea definitie

Intrare: lalea
lalea substantiv feminin