Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru lacun─â

LAC├ÜN─é, lacune, s. f. Spa╚Ťiu gol ├«n interiorul unui corp; gol, lips─â ├«n continuitatea, ├«n integritatea unui lucru. ÔÖŽ ├Äntrerupere involuntar─â ╚Öi penibil─â ├«ntr-un text, ├«n ├«nl─ân╚Ťuirea unor fapte, a unor idei. ÔÖŽ Fig. Ceea ce lipse╚Öte pentru ca un lucru s─â fie bun, des─âv├ór╚Öit. ÔÇô Din fr. lacune, lat. lacuna.
LAC├ÜN─é, lacune, s. f. Spa╚Ťiu gol ├«n interiorul unui corp; gol, lips─â ├«n continuitatea, ├«n integritatea unui lucru. ÔÖŽ ├Äntrerupere involuntar─â ╚Öi penibil─â ├«ntr-un text, ├«n ├«nl─ân╚Ťuirea unor fapte, a unor idei. ÔÖŽ Fig. Ceea ce lipse╚Öte pentru ca un lucru s─â fie bun, des─âv├ór╚Öit. ÔÇô Din fr. lacune, lat. lacuna.
LAC├ÜN─é, lacune, s. f. Ceea ce lipse╚Öte pentru ca un lucru s─â fie complet; gol, lips─â; ├«ntrerupere ├«ntr-un text. Cele 40 de zile... fac azi ├«n amintirea mea o lacun─â curioas─â. GALACTION, O. I 240. Profitai de r─âgazurile ce-mi da temporiz─ârile procesului de faliment al editorului spre a ├«mplini multe lacune ce constatasem, spre a pune opera mea... ├«n deplinul curent al ╚Ötiin╚Ťei actuale. ODOBESCU, S. III 639.
lac├║n─â s. f., g.-d. art. lac├║nei; pl. lac├║ne
lac├║n─â s. f., g.-d. art. lac├║nei; pl. lac├║ne
LAC├ÜN─é s. 1. v. gol. 2. v. omisiune. 3. (FIZ.) vacan╚Ť─â. (~ a unei re╚Ťele cristaline.) 4. v. defect.
Lacun─â Ôëá perfec╚Ťiune
LAC├ÜN─é s.f. 1. Spa╚Ťiu gol ├«n continuitatea unui corp. ÔÖŽ Lips─â. ÔÖŽ ├Äntrerupere ├«ntr-un text. 2. (Fiz.) Nod al unei re╚Ťele cristaline, din care lipse╚Öte atomul, ionul sau molecula respectiv─â. 3. (Geol.) Lipsa depozitelor sedimentare dintr-o serie stratigrafic─â, datorit─â exond─ârii sau eroziunii unor strate. [< fr. lacune, it., lat. lacuna].
LAC├ÜN─é s. f. 1. spa╚Ťiu gol ├«n interiorul unui corp; lips─â. ÔŚŐ (fig.) ceea ce lipse╚Öte ca un lucru s─â fie considerat complet. ÔŚŐ ├«ntrerupere ├«ntr-un text. 2. spa╚Ťiu mare umplut cu aer din limbul frunzelor. 3. spa╚Ťiu prin care trece lichidul circulant la unii viermi ╚Öi molu╚Öte. 4. (fiz.) nod al unei re╚Ťele cristaline, din care lipse╚Öte atomul, ionul sau molecula respectiv─â. 5. lipsa depozitelor sedimentare dintr-o serie stratigrafic─â, datorit─â exond─ârii sau eroziunii unor straturi. (< fr. lacune, lat. lacuna)
LAC├ÜN─é ~e f. 1) Spa╚Ťiu gol ├«n integritatea unui lucru. 2) fig. Omisiune ├«ntr-un text sau ├«n corpul unei opere. 3) Parte ce lipse╚Öte pentru ca ceva s─â poat─â fi considerat perfect. /<fr. lacune, lat. lacuna
lacună f. 1. întrerupere în textul unei opere; 2. lipsă de șir.
*lac├║n─â f., pl. e (lat. l─âc├║na, d. lacus, lac; it. lac├║na ╚Öi lag├║na). Lagun─â (Rar). Fig. Spa╚Ťi┼ş gol ├«n continuitatea unu─ş corp (de ex., ├«n ╚Ťesutu celular al plantelor ac┼şatice). Lips─â, ├«ntrerupere ├«ntrÔÇÖun text, ├«ntrÔÇÖo serie: lacunele Analelor lu─ş Tacit. Lips─â, defect: aceast─â lege are mar─ş lacune.
LACUN─é s. 1. gol, lips─â. (Completeaz─â ~ele.) 2. (FIZ.) vacan╚Ť─â. (~ a unei re╚Ťele cristaline.) 3. cusur, defect, deficien╚Ť─â, imperfec╚Ťiune, insuficien╚Ť─â, lips─â, meteahn─â, neajuns, p─âcat, sc─âdere, sl─âbiciune, viciu, (livr.) caren╚Ť─â, racil─â, tar─â, (pop. ╚Öi fam.) bete╚Öug, (reg. ╚Öi fam.) hib─â, (reg.) madea, teahn─â, (Olt., Munt. ╚Öi Mold.) ponos, (├«nv.) gre╚Öeal─â, lichea, nedes─âv├«r╚Öire, r─âutate. (Un om cu multe ~.)
lacun─â stratigrafic─â (engl.) interval cronostratigrafic absent ├«n cadrul unei succesiuni stratigrafice locale sau regionale, eviden╚Ťiat prin metode de datare relativ─â sau absolut─â. L.s. poate fi datorat─â nedepunerii sedimentelor, eroziunii subacvatice sau eroziunii subaeriene a dep. acumulate. Sin. hiatus. V. ╚Öi discordan╚Ť─â stratigrafic─â. (V.M.)

Lacun─â dex online | sinonim

Lacun─â definitie

Intrare: lacun─â
lacun─â substantiv feminin