Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

67 defini╚Ťii pentru lac

LAC1, lacuri, s. n. ├Äntindere mai mare de ap─â st─ât─âtoare, ├«nchis─â ├«ntre maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un r├óu. ÔŚŐ Lac de acumulare = lac (artificial) situat ├«n amonte de o hidrocentral─â, care constituie rezerva de ap─â necesar─â producerii energiei. ÔŚŐ Expr. A s─âri (sau a c─âdea, a da etc.) din lac ├«n pu╚Ť = a da de un r─âu mai mare, ├«ncerc├ónd s─â scape de alt r─âu. ÔÖŽ Fig. Cantitate mare de ap─â sau de alt lichid. ÔÇô Lat. lacus.
LAC2, lacuri, s. n. 1. Preparat lichid ob╚Ťinut prin dizolvarea ├«ntr-un solvent volatil a unor r─â╚Öini, uleiuri sau a altor substan╚Ťe ╚Öi care, ├«ntins pe suprafa╚Ťa unui obiect, formeaz─â ├«n urma evapor─ârii solventului o pojghi╚Ť─â solid─â, dur─â, care fere╚Öte obiectul de influen╚Ťa aerului ╚Öi a umezelii, d├óndu-i totodat─â un aspect pl─âcut. 2. Piele (sau imita╚Ťie de piele) cu fa╚Ťa neted─â, lucioas─â, acoperit─â cu un strat de lac2 (1). ÔÇô Din germ. Lack.
LAC1, lacuri, s. n. ├Äntindere mai mare de ap─â st─ât─âtoare, ├«nchis─â ├«ntre maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un r├óu. ÔŚŐ Lac de acumulare = lac (artificial) situat ├«n amonte de o hidrocentral─â, care constituie rezerva de ap─â necesar─â producerii energiei. ÔŚŐ Expr. A s─âri (sau a c─âdea, a da etc.) din lac ├«n pu╚Ť = a da de un r─âu mai mare, ├«ncerc├ónd s─â scape de alt r─âu. ÔÖŽ Fig. Cantitate mare de ap─â sau de alt lichid. ÔÇô Lat. lacus.
LAC2, lacuri, s. n. 1. Preparat lichid ob╚Ťinut prin dizolvarea ├«ntr-un solvent volatil a unor r─â╚Öini, uleiuri sau a altor substan╚Ťe ╚Öi care, ├«ntins pe suprafa╚Ťa unui obiect, formeaz─â ├«n urma evapor─ârii solventului o pojghi╚Ť─â solid─â, dur─â, care fere╚Öte obiectul de influen╚Ťa aerului ╚Öi a umezelii, d├óndu-i totodat─â un aspect pl─âcut. 2. Piele (sau imita╚Ťie de piele) cu fa╚Ťa neted─â, lucioas─â, acoperit─â cu un strat de lac2 (1). ÔÇô Din germ. Lack.
LAC1, lacuri, s. n. ├Äntindere (mare) de ap─â st─ât─âtoare, natural─â sau artificial─â, ├«nchis─â complet ├«ntre maluri ╚Öi uneori cu scurgere la o mare sau la un r├«u. V. iezer, ghiol, hele╚Öteu, balt─â. Privind ├«n lac, Copila, ca-n oglind─â, Cerca ╚Öi nu putea pe plac Un br├«u pe trup s─â-╚Öi prind─â. CO╚śBUC, P. I 69. Lac de-ar fi, broa╚Öte s├«nt destule! CREANG─é, P. 186. St─â castelul singuratic, oglindindu-se ├«n lacuri. EMINESCU, O. I 152. V─âd insule frumoase ╚Öi m─âri necunoscute, ╚śi splendide ora╚Öe ╚Öi lacuri de smarald. ALECSANDRI, P. III 5. ÔŚŐ Fig. Merser─â ├«nainte prin dungi de umbr─â ╚Öi prin lacuri de soare. SADOVEANU, O. IV 77. ÔŚŐ (├Än toponimie) Lacul Ro╚Öu. Ôľş Pu╚Ťin mai ├«nainte s├«nt vestitele b─âi de la Lacul S─ârat. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 123. ÔŚŐ Expr. A s─âri (sau a da, a c─âdea) din lac ├«n pu╚Ť = a c─âdea dintr-o nenorocire ├«n alta, a da de un r─âu mai mare fugind de alt r─âu. ÔÖŽ Fig. Cantitate mare de ap─â sau de alt lichid. ÔŚŐ (├Än metafore ╚Öi compara╚Ťii; prin exagerare) Ghi╚Ť─â Lungu s-a retras, lac de n─âdu╚Öeal─â. SADOVEANU, M. C. 145.
LAC2, lacuri, s. n. 1. Preparat lichid ob╚Ťinut prin dizolvarea ├«ntr-un solvent a unei substan╚Ťe care, ├«ntins─â pe suprafa╚Ťa unui obiect, formeaz─â ├«n urma evapor─ârii solventului o pojghi╚Ť─â solid─â, dur─â care fere╚Öte obiectele de influen╚Ťa aerului ╚Öi a umezelii. Chio╚Öcuri albe cu lac luciu sm─âl╚Ťuite. ALECSANDRI, P. III 86. 2. Piele (sau imita╚Ťie de piele) cu fa╚Ťa neted─â, lucioas─â, acoperit─â cu un strat de lac (1). R─âspundea la saluturi cu un deget dus din treac─ât la ╚Öapca ro╚Öie cu cozorocul de lac. C. PETRESCU, A. 305. Te prinde redingota bine, S├«nt m├«ndre ghetele de lac: Z├«mbe╚Öti ├«ncrez─âtor ├«n tine. TOP├ÄRCEANU, B. 67.
lac1 (iaz, solu╚Ťie) s. n., pl. l├ícuri
lac2 (piele) s. n.
lac (ap─â st─ât─âtoare, solu╚Ťie) s. n., pl. l├ícuri
lac (piele) s. n., pl. lácuri
CASTAN-DE-LÁC s. v. cornaci.
LAC s. (GEOGR.) (pop.) t─âu. (~ de munte.)
LAC s. vernis, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobilă.)
LAC s. v. balt─â.
TRIFOI-DE-LÁC s. v. trifoiște.
LAC s.n. Solu╚Ťie de baz─â de oxid de aluminiu gelatinos, amestecat─â uneori cu un colorant, folosit─â ├«n pictur─â. ÔÖŽ Suc r─â╚Öinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepar─â o solu╚Ťie pentru lustruit mobile. ÔÖŽ Lichid cu care se acoper─â unele corpuri pentru a le feri de umezeal─â, de rugin─â etc. [Cf. fr. laque, germ. Lack, lat. lacca < pers. lakk ÔÇô culoare ro╚Öie < hind. lakh].
LAC s. n. 1. solu╚Ťie pe baz─â de oxid de aluminiu gelatinos, cu un colorant, folosit─â ├«n pictur─â. 2. suc r─â╚Öinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepar─â o solu╚Ťie pentru lustruit mobile. 3. lichid cu care se acoper─â unele corpuri pentru a le feri de umezeal─â, de rugin─â etc. (< germ. Lack)
lac (l├ícuri), s. n. ÔÇô Ap─â st─ât─âtoare. ÔÇô Mr., megl. lac, istr. lăźc Lat. lacus (Pu╚Öcariu 630; Candrea-Dens., 937; REW 4836; DAR), cf. it., sp., port. lago, prov., fr. lac. Din rom. pare s─â provin─â mag. l├ík (Edelspacher 18). ÔÇô Der. l─âc─ârie, s. f.; l─âcos, adj.; lacovi╚Öte, s. f., cu suf. -i╚Öte (dup─â Skok, 71 ╚Öi DAR, din bg., sb. lokva ÔÇ×b─âltoac─âÔÇŁ).
lac (l├ícuri), s. n. ÔÇô Vopsea, glazur─â, etc. Fr. laque sau germ. Lack. ÔÇô Der. l─âcui, vb.; l─âcuitor, s. m.; lachirui, vb. (├«nv., a da cu lac), din germ. lakieren (Borcea 195).
LAC1 ~uri n. 1) Apă stătătoare de mare întindere, cu sau fără scurgere. 2) fig. Cantitate mare de apă sau de alt lichid. /<lat. lacus
LAC2 lacuri n. 1) Solu╚Ťie a unor r─â╚Öini sau uleiuri cu care se unge suprafa╚Ťa unui obiect pentru a-i da luciu sau pentru a-l feri de contactul d─âun─âtor cu aerul sau cu umezeala. 2) Piele sau imita╚Ťie de piele cu fa╚Ťa neted─â ╚Öi lucioas─â. /<germ. Lack, fr. laque
Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moartă, lac în Palestina în care se aruncă Iordanul (și de unde se scotea asfalt).
Constan╚Ťa (Lacul de) f. numit de Germani Bodensee, lac str─âb─âtut de Rin, lung de 65 km., ├«ntre Elve╚Ťia, Germania ╚Öi Austria.
Geneva f. canton ╚Öi ora╚Ö ├«n Elve╚Ťia, pe lacul cu acela╚Ö nume: 140.000 loc. Orologerie ╚Öi bijuterie. Universitate fundat─â de Calvin. Patria lui J. J. Rousseau. ÔĽĹ (Lacul de) sau Lacul Leman, mare lac al Europei ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Elve╚Ťia, str─âb─âtut de Ron.
lac n. mare întindere de apă înconjurată de uscat. [Lat. LACUS].
lac n. 1. gumă-rășină de un roșu-gălbuiu ce picură din ramurile uror arbori aziatici; 2. lustru de China negru sau roșu: ghete de lac; 3. mobilă îmbrăcată cu acest lac (= fr. laque).
Lacu-S─ârat n. sta╚Ťiune balnear─â l├óng─â Br─âila, ale c─ârii ape con╚Ťin iod, pucioas─â ╚Öi brom.
Patru-Cantoane (Lacul celor) n. numele lacului de Lucerna.
Ro╚Öu (Lacul) n. pe Bicaz, lung de 2200 m., a╚Öezat la o ├«n─âl╚Ťime de 995 m., peste nivelul m─ârii.
Symphal (Lacul) n. lac la N.-E. Arcadiei, pe malurile c─âruia Hercule r─âpuse, dup─â tradi╚Ťie, ni╚Öte p─âs─âri antropofage.
Tiberiada f. 1. oraș în Palestina pe lacul cu acelaș nume; 2. (Lacul), V. Genesaret.
1) lac n., pl. ur─ş (lat. l├ícus, lac, it. sp. pg. lago, pv. lac). Balt─â, mare ├«ntindere de ap─â st─ât─âtoare. Rezervori┼ş de ╚Ťi╚Ťe─ş, p─âcur─â ╚Ö. a. Ap─â sa┼ş udeal─â f─âcut─â ├«n cas─â or─ş pe drum: apa picura din pod ├«nc├«t se f─âcuse lac ├«n cas─â, el z─âcea ├«ntrÔÇÖun lac de s├«nge, (mult s├«nge), plo┼şase ╚Öi se f─âcuse lacur─ş pe drum. ├Äs lac de ap─â (sa┼ş de sudoare), ├«s foarte asudat or─ş plo┼şat. A c─âdea din lac ├«n pu╚Ť, a ajunge dintrÔÇÖo stare rea ├«ntrÔÇÖalta ╚Öi ma─ş rea. ÔÇô (La Dos. V. S. Sept. 14, gre╚Öit tradus dup─â gr. l├íkkos = groap─â).
2) lac n., pl. ur─ş (fr. laque f., d. mlat. lacca, derivat d. pers. lak, tinctur─â ro╚Öie). Un fel de r─â╚Öin─â c─âr─âmizie ├«nchis─â care ─şese lichid─â din ramurile unor copac─ş din India. Lustru negru (sa┼ş ro╚Ö sa┼ş alt-fel) cu care se lustru─şesc mobilele, peile ╚Ö. a. Pele lustruit─â cu acest fel de lustru, care se depune ca un strat foarte neted: cizme de lac.
castan-de-lac s. v. CORNACI.
LAC s. (GEOGR.) (pop.) t─âu. (~ de munte.)
LAC s. vernis, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobile.)
lac s. v. BALT─é.
trifoi-de-lac s. v. TRIFOI╚śTE.
lac-fixat├şv s. n. Solu╚Ťie care, pulverizat─â pe p─âr, ├«l ├«nt─âre╚Öte ÔŚŐ ÔÇ×Se produc rujuri de buze, lac-fixativ pentru men╚Ťinerea coafurii.ÔÇŁ Sc. 24 II 63 p. 2 (din lac + fixativ)
ANA, lac glaciar ├«n M-╚Ťii Retezat, la 1.930 m alt.; 3,1 ha; ad. max.: 11,6 m.
B├ÄLEA, lac glaciar ├«n M-╚Ťii F─âg─âra╚Ö, la 2.034 m alt.; 0,46 km2. Ad. max.: 11 m. Din el izv. r├«ul cu acela╚Öi nume (22,5 km). Punct turistic. Caban─â. Pe aici trecea ╚Öoseaua transf─âg─âr─â╚Öan─â (inaugurat─â ├«n 1974). Linie de teleferic (804 m diferen╚Ť─â de nivel) ├«ntre B├«lea-lac ╚Öi B├«lea-cascad─â (inaugurat─â ├«n 1975). ├Än jurul lacului B., exist─â rezerva╚Ťia natural─â complex─â omonim─â (120,40 ha), cu vegeta╚Ťie variat─â, constituit─â din tuf─âri╚Öuri de sm├«rdar (Rhododendron kotschyi) ╚Öi meri╚Öor (Vaccinium vitis-idaea) ╚Öi numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, C. dacica), garofi╚Ťa de munte (Dianthus compactus), floarea de col╚Ťi (Leontopodium alpinum).
BUIR NUUR, lac ├«n E Mongoliei, la grani╚Ťa cu China, la 583 m alt.; 610 km2. Ad. max.: 11 m. Pescuit.
CH├ľVSGOL NUUR, lac tectonic cu ap─â dulce ├«n Asia Central─â (Mongolia), la 1.645 m alt.: 2,62 mii km2. Ad. max.: 238 m. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada dec.-mai. Naviga╚Ťie. Pescuit.
CRATER LAKE [cr├ęita leic], lac ├«n V S.U.A. (Oregon), ├«n M-╚Ťii Cascade Range; 52 km2. Ad. max.: c. 600 m. Ocup─â un vechi crater vulcanic al muntelui Mazama. Turism. Parc na╚Ťional.
GARDA (BENACO), Lago di ~, lac de baraj morenic subalpin (68 m alt.), ├«n Italia de N (Lombardia); 370 km2; lungime: 52 km; l─â╚Ťime: 17,5 km. Ad. medie: 136 km; ad. max.: 346 m. Din el izv. r├óul Mincio (afl. stg. al Padului). Clim─â bl├ónd─â. Pescuit. Reg. turistic─â cu numeroase localit. balneo-climaterice: Garda, Sirmione, Riva-del-Garda ╚Ö.a.
LAC1 (lat. lacus). s. n. Cantitate de ap─â natural─â care stagneaz─â ├«ntr-o chiuvet─â lacustr─â, av├ónd uneori scurgerea asigurat─â printr-un emisar (II, 2). Dup─â originea chiuvetei lacustre, care are form─â, suprafa╚Ť─â ╚Öi ad├óncime variabile, se deosebesc mai multe categorii: l. tectonice, situate ├«n por╚Ťiuni scufundate ale scoar╚Ťei terestre (ex.: Titicaca, Albert, Tanganyika, Baikal ╚Ö.a.), l. vulcanice, cantonate ├«n craterele vulcanilor stin╚Öi (ex. Sf├ónta Ana, Bolsena, Crater Lake, Kelud ╚Ö.a.), l. de baraj natural, situate ├«n v─âile barate de lave vulcanice, de materiale provenite din alunec─ârile de teren, din surp─âri sau pr─âbu╚Öiri de st├ónci (Lacu Ro╚Öu, B─ât─âl─âu, Tana, Yellowstone, Myvatn ╚Ö.a.), l. glaciare, aflate ├«n circurile glaciare sau ├«n spatele pragurilor din lungul v─âilor glaciare (ex.: Bucura, Z─ânoaga, B├ólea, Lia, Viorica, Ana, Maggiore, Garda, Como, Geneva etc), l. carstice, care ocup─â doline, polii, uvale etc. din regiuni cu roci calcaroase, gipsuri, sare etc. (ex.: Buhui, Z─âton, Ighiu ╚Ö.a.), l. clastocarstice, cantonate ├«n crovuri (ex.: Ianca, Movila Miresii, T─âtaru), l. fluviatile, formate ├«n luncile r├óurilor prin bararea meandrelor ╚Öi a bra╚Ťelor secundare (ex.: Snagov, Oltina, C─âld─âru╚Öani, Iezeru, Mosti╚Ötei, Amara), l. litorale, create prin ├«nchiderea unor golfuri (ex.: Razim, Siutghiol, Sinoe), sau prin bararea unor v─âi (limane fluvio-maritime: Ta╚Öaul, Techirghiol, Mangalia), l. artificiale, construite de om ├«n scopuri hidroenergetice, piscicole, pentru iriga╚Ťii, alimentare cu ap─â etc. (ex. Por╚Ťile de Fier I ╚Öi II, Izvoru Muntelui, Vidraru, Dr─âc╚Öani etc.). Dup─â compozi╚Ťia chimic─â a apei din bazinul lacustru se deosebesc: l. dulci (cu salinitate mai mic─â de 0,3ÔÇ░), l. salmastre (cu salinitate cuprins─â ├«ntre 0,3 ╚Öi 24,7ÔÇ░) ╚Öi l. s─ârate (cu salinitate mai mare de 24,7ÔÇ░). Suprafa╚Ťa total─â a lacurilor de pe glob ocup─â 1,8% din suprafa╚Ťa uscatului. ÔŚŐ L. de acumulare = l. artificial realizat prin construirea unui baraj pe o albie de r├óu, ├«n scopul form─ârii unei rezerve de ap─â pentru a compensa debitul cursului de ap─â care alimenteaz─â o amenajare hidrotehnic─â (de ex.: central─â hidroelectric─â, priz─â de ap─â pentru iriga╚Ťii etc.). ÔÖŽ Fig. Cantitate mare de ap─â sau de alt lichid.
LACU RO╚śU 1. Lac de baraj natural situat pe cursul superior al r├óului Bicaz, la 980 m alt., foarmat, ├«n 1837, prin surparea unei por╚Ťiuni din Muntele Ghilco╚Öului spre poalele masivului Suhard, obtur├ónd valea r├óului Bicaz. Supr.: 12,6 ha; lungimea: 2,5 km; l─â╚Ťimea: 100-200 m; ad. max.: 10,5 m. Denumirea lacului deriv─â de la argilele ro╚Öietice (cu oxizi de fier) aflate ├«n suspensie ├«n ap─â, transportate ╚Öi depuse ├«n lac de P├ór├óul Ro╚Öu. L.R. mai este cunoscut ├«n literatura de specialitate ╚Öi sub numele de Ghilco╚Ö sau Uciga╚Öul. Important obiectiv turistic. 2. V. Ro╚Öu (3). 3. Localitate component─â a ora╚Öului Gheorghieni, sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi de odihn─â cu func╚Ťionare permanent─â, situat─â ├«n jud. Harghita, ├«ntr-o mic─â depresiune str─âjuit─â de mun╚Ťii Tarc─âu, H─â╚Öma╚Ö, Giurgeu ╚Öi masivul Suhard, pe malul lacului cu acela╚Öi nume, la 980 m alt. Climat montan, tonic, cu veri r─âcoroase (├«n iul. temp. medii multianuale de 15┬░C) ╚Öi ierni friguroase (├«n ian. medii termice de-7┬░C). Precipita╚Ťiile ├«nsumeaz─â c. 1000 mm anual. Sta╚Ťiunea este indicat─â at├ót pentru odihn─â, c├ót ╚Öi pentru tratarea nevrozelor, a st─ârilor de debilitate, de surmenaj fizic ╚Öi intelectual etc. Posibilit─â╚Ťi de practicare a schiului (iarna), alpinismului (vara, ├«n Cheile Bicazului) ╚Öi a drume╚Ťiilor montane.
LACU S─éRAT 1. Lac clastocarstic (de crov) cu ap─â sulfatat─â ╚Öi n─âmol terapeutic, situat ├«n NE C├ómpiei Br─âilei, la 25 m alt., la 5 km SV de municipiul Br─âila. Supr.: 39 ha (la niveluri medii ale apei; ├«n perioadele de secet─â, suprafa╚Ťa lacului se reduce foarte mult); lungimea: 2 km; l─â╚Ťimea: 200-300 m; ad. max.: 1 m. Apa lacului are o mare concentra╚Ťie de clorur─â de sodiu, de sulfat de sodiu ╚Öi de magneziu (84 g/l). 2. Sta╚Ťiune balneoclimateric─â de interes general, cu func╚Ťionare permanent─â, situat─â ├«n jud. Br─âila, ├«n NE C├ómpiei Br─âilei, pe malul lacului cu acela╚Öi nume. Climat continental de step─â, cu amplitudini termice anuale mari (25,4┬░C). Temp. medie anual─â este de 11┬░C; ├«n iul. temp. medii peste 23┬░C, iar ├«n ian. de -2,3┬░C. Precipita╚Ťiile ├«nsumeaz─â c. 400mm anual. Sta╚Ťiunea este indicat─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor reumatice, ginecologice (insuficien╚Ť─â ovarian─â, cervicite cronice), dermatologice (psoriazis, ichtioze, keratodermatii etc.), endocrine (hipotiroidie benign─â, hipoovarie etc.), neurologice periferice (pareze u╚Öoare, nevrite, sciatic─â) etc. Complex balnear.
LACU T─éB─éC─éRIEI, lagun─â marin─â situat─â ├«n N municipiului Constan╚Ťa, alimentat─â cu ap─â dulce din L. Siutghiol; 95 ha. Ad. max.: 6,4 m. Are scurgere spre Marea Neagr─â. Amenajat pentru agrement.
LACUL CELOR PATRU CANTOANE (VIERWALDST├ůTTER SEE [fi:rvalt╩âtetr zee], germ LUZERN, fr. LUCERNE), lac ├«n partea central-nordic─â a Elve╚Ťiei, situat ├«ntre cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri, Nidwalden, la poalele Alpilor, la 434 m alt.; 114 km2; lungime: 38 km; l─â╚Ťime max.: 4 km; ad. max.: 214 m. Traversat de r├óul Reuss (afl. dr. al r├óului Aare). Important obiectiv turistic. Pe malurile sale se g─âsesc mai multe sta╚Ťiuni climaterice (Luzern, Cham, Zug, Brunnen, Sisikon, Buochs, Stansstad).
LACUL CU MU╚śCHI v. Moho╚Ö.
LACUL F─éR─é FUND, lac antropologic, heliotermic, situat ├«n perimetrul ora╚Öului Ocna Sibiului, format ├«n cadrul unei saline p─âr─âsite ├«n 1775. Supr.: 1.665 m2; ad. max.: 32 m. Salinitatea apei la suprafa╚Ť─â este de 96 g/l, iar la 6 m ad├óncime de 318 g/l. Pe timpul verii, temp. apei la suprafa╚Ť─â este de 24,5┬░C, la 2,5 m ad├óncime 31,4┬░C, iar la sub 3 m ad├óncime scade 12-14┬░C, devenind constant─â c─âtre fundul lacului. Declarat rezerva╚Ťie natural─â hidrogeologic─â.
LACUL LUI BABAN v. Gura Cali╚Ťei.
LACUL RENULUI (REINDEER LAKE [r├ęindi╔Ö leik]), lac glaciar ├«n partea central─â a Canadei, la grani╚Ťa provinciilor Saskatchewan cu Manitoba, la 350 m alt.; 6,39 mii km2. Lungime max.: 230 km; l─â╚Ťime max.: 60 km. Comunic─â prin r├óul omonim cu r├óul Churchill.
LACUL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]) v. Marele Lac al Sclavului.
LACUL SUPERIOR (SUPERIOR LAKE [s╔Öpi╔Öri╔Ö leik]), cel mai ├«ntins lac cu ap─â dulce din lume, situat ├«n America de Nord, la grani╚Ťa Canadei (prov. Ontario) cu S.U.A. (statele Minnesota ╚Öi Wisconsin), ├«n sistemul Marilor Lacuri, la 183 m lat.; 82,4 mii km2; lungime: 563 km; l─â╚Ťime max.: 257 km; ad. max.: 406 m. Comunic─â cu L. Huron prin r├óul St. Marys. Porturi pr.: Duluth (S.U.A.), Thunder Bay (Canada). Insule (Royale, Michipicoten, Saint Ignace, Simpson, Madeline ╚Ö.a.), peninsule (Keweennaw, Black Bay ╚Ö.a.) ╚Öi golfuri (Whitefish, Agawa, Michipicoten, Thunder ╚Ö.a.).
LACUL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit b╬Á╔Ör leik]) v. Marele Lac al Ursului.
MARELE LAC AL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]), lac tectonoglaciar ├«n partea central-vestic─â a Canadei, ├«n prov. Northwest Territories, la 156 m alt.; 28,4 mii km2; lungime: 480 km; l─â╚Ťimea max.: 80 km; ad. max.: 614 m. Numeroase ins. ├Än el se vars─â R├óul Sclavului ╚Öi ╚Öi din el izv. fl. Mackenzie. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada oct.-iun. Descoperit ├«n 1771 de exploratorul Samuel Hearne.
MARELE LAC AL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit be╔Ö leik]), lac tectonoglaciar, ├«n NV Canadei, ├«n prov. Northwest Territories, la 119 m alt.; 31,8 mii km2; lungime: 309 km; l─â╚Ťimea max.: 190 km; ad. max.: 413 m. ╚Ü─ârmuri st├óncoase ╚Öi fragmentate. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada oct.-iul. Port. pr.: Fort Franklin. Comunic─â cu fl. Mackenzie prin r├óul Great Bear Rover (113 km lungime). Descoperit ├«n 1800 ╚Öi explorat ├«n 1825 de Sir John Franklin.
MARELE LAC S─éRAT (GREAT SALT LAKE [greit solt leik]), lac ├«n V S.U.A., situat ├«ntr-o zon─â de╚Öertic─â a Pod. Marelui Bazin, la 1.282 m alt. Supr. variaz─â ├«ntre 2,7 ╚Öi 5,2 mii km2; ad. max.: 11 m (vara scade la 1 m). Lungimea max.: 55 km. Salinitatea: 200-270ÔÇ░. Depuneri de sare pe maluri, datorit─â evapor─ârii excesive.
MARILE LACURI (GREAT LAKES [greit leiks]), grup de cinci lacuri ├«n E Americii e Nord, la grani╚Ťa S.U.A. ╚Öi Canada, reprezent├ónd cea mai mare acumulare de ap─â dulce de pe glob; 243,5 mii km2. Cuprinde lacurile tectono-erozive modelate de glacia╚Ťia cuaternar─â: Superior, Huron, Michigan, Erie ╚Öi Ontario. Prin fl. Sf├óntul Lauren╚Ťiu sunt legate de Oc. Atlantic, iar printr-o re╚Ťea de canale cu bazinele fl. Mississippi ╚Öi Hudson. Pescuit, Important sistem hidroenergetic. Cel mai mare sistem de naviga╚Ťie continental─â de pe glob (13 mii km). Pr. porturi: Milwaukee, Chicago, Detroit, Bufallo, Hamilton, Toronto.
Oașa, lacul ~ v. Sebeș (1).
POIANA LACULUI, com. ├«n jud. Arge╚Ö, situat─â ├«n SE piemontului Cotmeana, pe cursurile superioare ale r├óurilor Teleorman ╚Öi Cotmeana; 6.750 loc. (2003). Expl. de petrol (├«n satul S─âmara). Bisericile Cuvioasa Parascheva (1789) ╚Öi Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (1737), ├«n satele Cepari ╚Öi P─âduroiu din Deal.
SF├éNTA ANA, lac aflat ├«n craterul vulcanic al masivului Puciosu (Carpa╚Ťii Orientali), situat ├«n apropiere de B─âile Tu╚Önad, la 950 m alt. Lacul S. A., singurul de acest gen din ╚Ťar─â, are o form─â aproximativ circular─â, cu aspect de palet─â de ping-pong (620 m lungime ╚Öi 460 m l─â╚Ťime max.) ╚Öi se alimenteaz─â de la ploi, z─âpezi ╚Öi izvoare subterane. Supr.: 22 ha; vol.: 786360 m3; ad. max. 7,1 m (├«n sc─âdere, din cauza infiltr─ârii apei ├«n fisuri: ├«n 1870 avea o ad├óncime max. de 12 m). Transparen╚Ť─â mare (c. 5 m). ├Än apa lacului s-a aclimatizat, ├«n condi╚Ťii bune, somnul pitic (Ictalurus nebulosus). Rezerva╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â, inclus─â pe lista monumentelor naturii. Obiectiv turistic. ├Än apropiere, la c. 1 km NE de S. A., se afl─â tinovul sau mla╚Ötina Moho╚Ö, numit ÔÇ×Lacul cu mu╚ÖchiÔÇŁ, care ocup─â cuveta unui alt crater vulcanic.
SHOSHONE LAKE, lac ├«n VNV S.U.A., ├«n NV statului Wyoming, ├«n Parcul Na╚Ťional Yellowstone, la V de lacul Yellowstone, la 2377 m alt.; 19 km lungime ╚Öi 13 km l─â╚Ťime. De aici izv. r├óul Snake.
a c─âdea din lac ├«n pu╚Ť expr. a avea parte de o nepl─âcere ├«ncerc├ónd s─â evite o alta mai mic─â.
din lac ├«n pu╚Ť expr. dintr-o situa╚Ťie critic─â ├«ntr-alta ╚Öi mai critic─â; din r─âu ├«n mai r─âu.

Lac dex online | sinonim

Lac definitie

Intrare: lac
lac substantiv neutru