Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru labirint

LABIR├ŹNT, labirinturi, s. n. 1. Construc╚Ťie cu un mare num─âr de camere ╚Öi de galerii, ├«n care orientarea este extrem de dificil─â; dedal. ÔÖŽ Grup decorativ de arbu╚Öti care alc─âtuiesc alei ├«ntortocheate. ÔÖŽ Fig. ├Äncurc─âtur─â, ├«nc├ólcitur─â de drumuri ├«n care te orientezi cu greutate; p. ext. problem─â, situa╚Ťie ├«ncurcat─â, f─âr─â ie╚Öire. 2. (Tehn.) Dispozitiv format din camere ╚Öi compartimente foarte ├«nguste, folosit ├«n diverse instala╚Ťii pentru a lungi parcursul unui fluid ╚Öi a-i diminua astfel viteza. 3. Totalitatea cavit─â╚Ťilor (╚Öi a organelor) care formeaz─â urechea intern─â. ÔÇô Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus.
LABIR├ŹNT, labirinturi, s. n. 1. Construc╚Ťie cu un mare num─âr de camere ╚Öi de galerii, ├«n care orientarea este extrem de dificil─â; dedal. ÔÖŽ Grup decorativ de arbu╚Öti care alc─âtuiesc alei ├«ntortocheate. ÔÖŽ Fig. ├Äncurc─âtur─â, ├«nc├ólcitur─â de drumuri ├«n care te orientezi cu greutate; p. ext. problem─â, situa╚Ťie ├«ncurcat─â, f─âr─â ie╚Öire. 2. (Tehn.) Dispozitiv format din camere ╚Öi compartimente foarte ├«nguste, folosit ├«n diverse instala╚Ťii pentru a lungi parcursul unui fluid ╚Öi a-i diminua astfel viteza. 3. Totalitatea cavit─â╚Ťilor (╚Öi a organelor) care formeaz─â urechea intern─â. ÔÇô Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus.
LABIR├ŹNT, labirinturi, s. n. 1. Construc╚Ťie cu un num─âr mare de camere ╚Öi galerii, dispuse ├«n a╚Öa fel, ├«nc├«t nu se poate g─âsi ie╚Öirea. Mi-ai d─âruit, frumoas─â doamn─â, o c─âlimar─â de argint Cu dou─â guri ├«ntunecate, ca dou─â por╚Ťi de labirint. TOP├ÄRCEANU, M. 7. ÔŚŐ Fig. M-am r─ât─âcit... ├«n labirintul c─âr╚Ťilor. GALACTION, O. I 9. Sadi-n frumosul labirint F─âcut-a roze s─â-nfloreasc─â. MACEDONSKI, O. I 192. A╚Ö vrea... S─â v─âd, ce eu at├«ta iubeam odinioar─â: A codrului tenebr─â, poetic labirint. EMINESCU, O. I 6. 2. Dispozitiv format din camere foarte str├«mte prin care e constr├«ns s─â treac─â un fluid pentru ca, parcurg├«nd un drum lung, s─â-╚Öi mic╚Öoreze viteza. 3. Partea cea mai profund─â a urechii alc─âtuit─â din oase ╚Öi din membrane.
labir├şnt s. n., pl. labir├şnturi
labir├şnt s. n., pl. labir├şnturi
LABIR├ŹNT s. (livr.) dedal.
LABIR├ŹNT s.n. 1. Edificiu cu foarte multe ├«nc─âperi ╚Öi galerii (asem─ân─âtor edificiului mitic construit de c─âtre Dedal ├«n Creta), ├«n care orientarea este foarte dificil─â. ÔÖŽ Gr─âdin─â ornamental─â din benzi ├«nguste de arbu╚Öti dispuse ├«ntr-o ├«nl─ân╚Ťuire care creeaz─â posibilitatea de r─ât─âcire. ÔÖŽ (Fig.) Lucru ├«nc├ólcit, ├«ncurcat. 2. Dispozitiv folosit ├«n diverse instala╚Ťii pentru a obliga un fluid s─â parcurg─â un drum lung ├«n scopul de a-i mic╚Öora viteza. 3. Parte a urechii interne, format─â din cavit─â╚Ťi sinuoase. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. labyrinthe, lat. labyrinthus, gr. labyrinthos].
LABIR├ŹNT1 s. n. 1. Construc╚Ťie cu foarte multe ├«nc─âperi ╚Öi galerii ├«n care orientarea este dificil─â. ÔŚŐ gr─âdin─â ornamental─â din benzi ├«nguste de arbu╚Öti. 2. Dalaj meandric ├«n unele catedrale din evul mediu, pe care credincio╚Öii trebuiau s─â-l urmeze ca pe un drum de expiere. 3. Joc de inteligen╚Ť─â care cere a g─âsi ie╚Öirea dintr-o re╚Ťea de linii ├«ntortocheate. ÔŚŐ joc const├ónd dintr-un cub din plastic transparent, din 64 de c─âm─âru╚Ťe, la care unii pere╚Ťi au c├óte un orificiu ce las─â s─â treac─â o bil─â de metal. 4. (fig.) ├Äncurc─âtur─â, ├«nc├ólceal─â datorat─â unor dificult─â╚Ťi, unei proceduri. ÔŚŐ situa╚Ťie ├«ncurcat─â, f─âr─â ie╚Öire. 5. Dispozitiv folosit ├«n diverse instala╚Ťii pentru a obliga un fluid s─â parcurg─â un drum lung, ├«n scopul de a-i mic╚Öora viteza. 6. Parte a urechii interne, format─â din cavit─â╚Ťi sinuoase. (< fr. labyrinthe, lat. labyrinthus)
LABIRINT2(O)- elem. ÔÇ×labirintÔÇŁ. (< fr. labyrinth/o/-, cf. lat. labyrinthus, gr. labyrinthos)
labir├şnt (labir├şnturi), s. n. ÔÇô Dedal. ÔÇô Var. (├«nv.) lavirint. Fr. labyrinthe, ╚Öi ├«nainte (sec. XVII) direct din gr. ╬╗╬▒╬▓߯╗¤ü╬╣╬Ż╬Ş╬┐¤é (G├íldi 205).
LABIR├ŹNT ~uri n. 1) Edificiu constituit dintr-un num─âr mare de camere, a╚Öezate astfel, ├«nc├ót ie╚Öirea poate fi g─âsit─â cu mare dificultate. 2) fig. Problem─â, situa╚Ťie extrem de ├«ncurcat─â. 3): ~ membranos totalitate a cavit─â╚Ťilor care formeaz─â urechea intern─â. /<fr. labyrinthe, lat. labyrinthus
Labirint n. V. Vocabular.
labirint n. 1. Mit. edificiu construit ├«n Creta de c─âtre Dedal ╚Öi compus dintrÔÇÖun num─âr mare de galerii, din care cu greu se putea ie╚Öi; 2. drumuri ├«ncruci╚Öate pe unde e anevoie de umblat; 3. fig. mare ├«ncurc─âtur─â, ├«nc├ólcirea i╚Ťelor unei afaceri; 4. Anat. conduct interior al urechii.
*labir├şnt n., pl. ur─ş ╚Öi e (lat. labyrinthus, d. vgr. lab├Żrinthos, cuv. de origine egipteneasc─â). Edifici┼ş vast ╚Öi ├«ncurcat din care nu ma─ş ╚Ötia─ş cum s─â ─şe╚Ö─ş, cum era odinioar─â unu ├«n Egipt ╚Öi altu ├«n Creta. Fig. Lucru care seam─ân─â a labirint, cum ├«s ora╚Öele mar─ş, minele cu multe galeri─ş, p─âdurile imense ╚Ö. a. Complica╚Ťiune inextricabil─â, multiplicitate: labirintu legilor. Anat. Cavitatea sinuoas─â din ─âuntru urechi─ş. Un fel de cavitate ├«n care pelea formeaz─â ni╚Öte ├«ncre╚Ťitur─ş foarte complicate care serve╚Öte pe╚Ötilor macropoz─ş la respirat ├«n aer. Sinuozit─â╚Ťile cre─şerulu─ş.
LABIRINT s. (livr.) dedal.
Labirint = Labyrinthus.
LABIRINTUL DIN CRETA (├«n mitologia greac─â), oper─â arhitectural─â, al─âctuit─â dintr-un num─âr foarte mare de ├«nc─âperi ╚Öi coridoare cu o dispunere at├ót de complicat─â, ├«nc├ót ie╚Öirea era aproape de neg─âsit. Construit de Dedal, ├«n Creta, la porunca regelui Minos, pentru a-l ├«nchide pe Minotaur. Teseu a reu╚Öit s─â-l str─âbat─â ajutat de firul Ariadnei. Unul dintre simbolurile mitice ale L. este acela al lumii sau al vie╚Ťii considerate o carcer─â, ale c─ârui drumuri ├«ntortocheate nu pot duce, ├«n cele din urm─â, dec├ót la moarte.
LABIRINT-, v. LABIRINTO-. Ôľí ~ectomie (v. -ectomie), s. f., excizie chirurgical─â a labirintului; ~odon╚Ťi (v. -odont), s. m. pl., grup de amfibieni fosili din triasic, care se caracterizeaz─â prin structura complicat─â a din╚Ťilor.
labir├şnt, labirinturi s. n. 1. Construc╚Ťie cu multe camere ╚Öi galerii, ├«n care orientarea este dificil─â. ÔÖŽ Fig. ├Äncurc─âtur─â de drumuri; p. ext. problem─â, situa╚Ťie f─âr─â ie╚Öire. 2. (├Än mitologia greac─â) Construc╚Ťie vast─â, cu nenum─ârate galerii, ├«n─âl╚Ťat─â de c─âtre Dedal ├«n insula Creta la porunca regelui Minos. A slujit ca ├«nchisoare Minotaurului. ÔÇô Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus.
labirint, labirinturi s. n. (intl.) penitenciar.

Labirint dex online | sinonim

Labirint definitie

Intrare: labirint (pl. labirinturi)
labirint pl. labirinturi substantiv neutru
Intrare: labirint (pl. labirinte)
labirint pl. labirinte
Intrare: labirint (pref.)
labirint pref.