Dicționare ale limbii române

2 intrări

6 definiții pentru laște

LÁȘTE s. pl. v. tăiței.
láșcă s. f. – Tăiței. Mag. laska (DAR). În Trans., cf. lacșe.
láșcă s.f. (reg.) tăiței.
laște s. pl. v. TĂIȚEI.
láșcă, laște, s.f. – (reg.; gastr.) Tăieței; răstăuțe, tojmaj: „Ai făcut niște lășcuță, / Le poți duce-n tileguță” (Memoria, 2001: 110); „Doba, doba, laștile, / Mâni-alată-s Paștile” (D. Pop, 1978: 379). – Din magh. laska „tăieței” (Papahagi; DA, cf. DER; MDA).
láșcă, laște, s.f. – (gastr.) Tăieței; răstăuțe, tojmaj: „Ai făcut niște lășcuță, / Le poți duce-n tileguță” (Memoria 2001: 110). – Din magh. laska „tăieței” (Papahagi, DA).

Laște dex online | sinonim

Laște definitie

Intrare: lașcă
lașcă
Intrare: laște
laște