Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

211 defini╚Ťii pentru l─âut

CORT, corturi, s. n. Ad─âpost portativ demontabil, f─âcut din p├ónz─â (tare ╚Öi) impermeabil─â, material plastic etc., fixat pe ╚Ť─âru╚Öi; tabernacol. ÔŚŐ Foaie de cort = bucat─â de p├ónz─â impermeabil─â sau de material plastic, croit─â astfel ├«nc├ót s─â se poat─â face din ea un cort. ÔŚŐ Expr. A umbla cu cortul = a nu avea locuin╚Ť─â stabil─â; a hoin─âri. ÔÖŽ Ca la u╚Öa cortului = a) dans popular cu mi╚Öc─âri vioaie, r─âsp├óndit mai ales ├«n valea Dun─ârii; melodia dup─â care se execut─â acest dans; b) (indic─â modul de exprimare sau de comportare al cuiva) grosolan, necuviincios. ÔÇô Din ngr. k├│rti.
LA3, lau, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Pop.) A (se) sp─âla (pe cap); a (se) sc─âlda, a (se) ├«mb─âia. ÔŚŐ Compus: l─â-m─â-mam─â subst. = om prost, l─âl├óu. [Prez. ind.: lau, lai, l─â, l─âm, la╚Ťi, lau] ÔÇô Lat. lavare.
LA2, la, s. m. Treapta a ╚Öasea din gama do major; sunetul ╚Öi nota corespunz─âtoare. ÔÇô Din it. la.
LA1 prep. A. I. (Introduce complemente circumstan╚Ťiale de loc sau atribute care arat─â locul) 1. (Complementul indic─â direc╚Ťia sau ╚Ťinta unei mi╚Öc─âri, a unei ac╚Ťiuni) S-a dus la el. 2. (Complementul indic─â limita ├«n spa╚Ťiu) Apa i-a ajuns la umeri. 3. (Complementul indic─â distan╚Ťa) Cade la doi metri de cas─â. 4. (Complementul indic─â locul, pozi╚Ťia unde are loc o ac╚Ťiune, o stare) Locuie╚Öte la munte. ÔÖŽ (Atributul indic─â pozi╚Ťia) Han la drumul mare. II. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp) 1. (Complementul indic─â perioada, momentul, ocazia ├«n prezent, trecut sau viitor) Plec─âm la ├«nceputul prim─âverii. ÔŚŐ Expr. La mul╚Ťi ani! = (ca urare f─âcut─â cuiva, de obicei cu prilejul anivers─ârii zilei de na╚Ötere) ├«╚Ťi doresc s─â tr─âie╚Öti ├«nc─â mul╚Ťi ani! 2. (Complementul indic─â periodicitatea) Festivalul are loc o dat─â la doi ani. III. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de scop) S-a dus la v├ón─âtoare. ÔŚŐ Loc. adv. (Pop. ╚Öi fam.) La ce? = ├«n ce scop? ce rost are? IV. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de cauz─â) Tres─ârea la orice zgomot. V. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod) Caii alearg─â la galop. Expr. La pre╚Ť (sau la pre╚Ťul) de... = cu pre╚Ťul, contra pre╚Ťului; ├«n schimbul pre╚Ťului... ÔÖŽ (Complementul indic─â m─âsura) M─âtasea se vinde la metru. VI. (Introduce un complement circumstan╚Ťial instrumental) C├ónt─â la pian. VII. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de rela╚Ťie) Este r─âu la suflet. ÔŚŐ (├Än leg─âtur─â cu verbul ÔÇ× a ├«mp─âr╚ŤiÔÇŁ) ├Äntreg (5). VIII. (Introduce un complement indirect) Nu r─âspunzi la ├«ntreb─âri. IX. 1. (Cu valoare de num. nehot., exprim─â o cantitate mare) Bea la ap─â. 2. (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. Erau la 30 de oameni. B. (├Än prepozi╚Ťii compuse) I. De la. 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc care indic─â punctul de plecare al unei ac╚Ťiuni ├«n spa╚Ťiu) Coboar─â de la munte. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp care indic─â punctul de plecare al unei ac╚Ťiuni ├«n timp) Doarme de la pr├ónz. ÔŚŐ Loc. adv. De la o vreme = ├«ncep├ónd cu un moment dat, dup─â un timp, ├«ntr-un t├órziu. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod; ├«n loc. adj.) De la sine = f─âr─â ajutorul sau interven╚Ťia nim─ânui. 4. (Introduce un complement indirect) De la cine ai primit scrisoarea? 5. (Introduce un atribut care indic─â locul existen╚Ťei, provenien╚Ťa sau apartenen╚Ťa) Flori de la munte. Degetele de la m├ón─â. 6. (Introduce un atribut care indic─â timpul) ╚śedin╚Ťa de la ora 12. II. Pe la. (D─â o nuan╚Ť─â de aproxima╚Ťie). 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) Vino pe la noi. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp) Pleac─â pe la amiaz─â. III. P├ón─â la. 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp) A╚Öteapt─â p├ón─â la var─â. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) ├Äl conduce p├ón─â la u╚Ö─â. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod) ├Äi chinuie╚Öte p├ón─â la exasperare. ÔŚŐ Expr. P├ón─â la unul = absolut to╚Ťi. ÔÇô Lat. illac.
L─é├ÜT s. n. (Pop.) Ac╚Ťiunea de a (se) la3; sp─âlat (pe cap); l─âutoare. ÔÇô V. la3.
C├ôRT, corturi, s. n. Ad─âpost portativ demontabil, f─âcut dintr-una sau din mai multe foi de p├ónz─â tare ╚Öi impermeabil─â, din material plastic etc.; tabernacol. ÔŚŐ Foaie de cort = bucat─â de p├ónz─â impermeabil─â sau din material plastic, croit─â astfel ├«nc├ót s─â se poat─â face din ea un cort. ÔŚŐ Expr. A umbla cu cortul = a nu avea locuin╚Ť─â stabil─â; a hoin─âri. ÔÖŽ Ca la u╚Öa cortului = a) numele unui dans popular, mai ales de pe valea Dun─ârii, cu mi╚Öcare vioaie; melodia dup─â care se execut─â acest dans; b) calificativ dat unui mod grosolan ╚Öi necuviincios de exprimare ╚Öi de comportare al cuiva. ÔÇô Din ngr. k├│rti.
LA2 s. m. invar. Treapta a ╚Öasea din gama do major; sunetul ╚Öi nota corespunz─âtoare. ÔÇô Din it. la.
LA1 prep. A. I. (Introduce complemente circumstan╚Ťiale de loc sau atribute care arat─â locul) 1. (Complementul indic─â direc╚Ťia sau ╚Ťinta unei mi╚Öc─âri, a unei ac╚Ťiuni) S-a dus la el. 2. (Complementul indic─â limita ├«n spa╚Ťiu) Apa i-a ajuns la umeri. 3. (Complementul indic─â distan╚Ťa) Cade la doi metri de cas─â. 4. (Complementul indic─â locul, pozi╚Ťia unde are loc o ac╚Ťiune, o stare) Locuie╚Öte la munte. ÔÖŽ (Atributul indic─â pozi╚Ťia) Han la drumul mare. II. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp) 1. (Complementul indic─â perioada, momentul, ocazia ├«n prezent, trecut sau viitor) Plec─âm la ├«nceputul prim─âverii. ÔŚŐ Expr. La mul╚Ťi ani! = (ca urare f─âcut─â cuiva, de obicei cu prilejul anivers─ârii zilei de na╚Ötere) ├«╚Ťi doresc s─â tr─âie╚Öti ├«nc─â mul╚Ťi ani! 2. (Complementul indic─â periodicitatea) Festivalul are loc o dat─â la doi ani. III. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de scop) S-a dus la v├ón─âtoare. ÔŚŐ Loc. adv. (Pop. ╚Öi fam.) La ce? = ├«n ce scop? ce rost are? IV. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de cauz─â) Tres─ârea la orice zgomot. V. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod) Caii alearg─â la galop. ÔŚŐ Expr. La pre╚Ť (sau la pre╚Ťul) de... = cu pre╚Ťul, contra pre╚Ťului; ├«n schimbul pre╚Ťului... ÔÖŽ (Complementul indic─â m─âsura) M─âtasea se vinde la metru. VI. (Introduce un complement circumstan╚Ťial instrumental) C├ónt─â la pian. VII. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de rela╚Ťie) Este r─âu la suflet. VIII. (Introduce un complement indirect) Nu r─âspunzi la ├«ntreb─âri. IX. 1. (Cu valoare de num. nehot., exprim─â o cantitate mare) Bea la ap─â. 2. (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. Erau la 30 de oameni. B. (├Än prepozi╚Ťii compuse) I. De la. 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc care indic─â punctul de plecare al unei ac╚Ťiuni ├«n spa╚Ťiu) Coboar─â de la munte. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp care indic─â punctul de plecare al unei ac╚Ťiuni ├«n timp) Doarme de la pr├ónz. ÔŚŐ Loc. adv. De la o vreme = ├«ncep├ónd cu un moment dat, dup─â un timp, ├«ntr-un t├órziu. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod; ├«n loc. adj.) De la sine = f─âr─â ajutorul sau interven╚Ťia nim─ânui. 4. (Introduce un complement indirect) De la cine ai primit scrisoarea? 5. (Introduce un atribut care indic─â locul existen╚Ťei, provenien╚Ťa sau apartenen╚Ťa) Flori de la munte. Degetele de la m├ón─â. 6. (Introduce un atribut care indic─â timpul) ╚śedin╚Ťa de la ora 12. II. Pe la. (D─â o nuan╚Ť─â de aproxima╚Ťie) 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) Vino pe la noi. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp) Pleac─â pe la amiaz─â. III. P├ón─â la. 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp) A╚Öteapt─â p├ón─â la var─â. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) ├Äl conduce p├ón─â la u╚Ö─â. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod) ├Äi chinuie╚Öte p├ón─â la exasperare. ÔŚŐ Expr. P├ón─â la unul = absolut to╚Ťi. ÔÇô Lat. illac.
LA3, lau, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Pop.) A (se) sp─âla (pe cap); a (se) sc─âlda, a (se) ├«mb─âia. ÔŚŐ Compus: l─â-m─â-mam─â subst. = om prost, l─âl├óu. [Prez. ind.: lau, lai, l─â, l─âm, la╚Ťi, lau] ÔÇô Lat. lavare.
L─é├ÜT s. n. (Pop.) Ac╚Ťiunea de a (se) la3; sp─âlat (pe cap); l─âutoare. ÔÇô V. la3.
CORT, corturi, s. n. Ad─âpost portativ, f─âcut dintr-un schelet de ╚Ť─âru╚Öi b─âtu╚Ťi ├«n p─âm├«nt ╚Öi acoperit de obicei1 cu p├«nz─â tare ╚Öi impermeabil─â, care serve╚Öte ca ad─âpost solda╚Ťilor, excursioni╚Ötilor, popoarelor nomade etc. Nu vor tr─âi sub cort ├«n fum, Nu-i vor cer╚Öi copiii-n drum,. Nevasta lui se va-ntr─âma. CO╚śBUC, P. I 110. Ieniceri,, copii de suflet ai lui Allah, ╚Öi spahii Vin de-ntunec─â p─âm├«ntul la Rovine ├«n c├«mpii; R─âsp├«ndindu-se ├«n roiuri, ├«ntind corturile mari... EMINESCU, O. I 146. Ne culcar─âm sub cort, av├«nd ├«n loc de perne ╚Öeile cailor ╚Öi pentru a╚Öternut nisipul de╚Öerturilor. BOLINTTNEANU, O. 298. ÔŚŐ Foaie de cort = bucat─â de p├«nz─â impermeabil─â, croit─â astfel ├«nc├«t s─â se poat─â face din ea un cort. C├«nd a ├«nceput s─â bat─â v├«ntul.... am scos foaia mea de cort ╚Öi ne-am ├«nf─â╚Öurat. SAHIA, N. 80. ÔŚŐ Fig. Rahila privea, de pe prispa c─âsu╚Ťei ei, cum se str├«ngea cortul nop╚Ťii. GALACTION, O. I 322. ╚śedeau pe o lai╚Ť─â din gr─âdina de flori ce se ├«ntindea ├«n fa╚Ťa casei, dincolo de cortul de verdea╚Ť─â. SLAVICI, O. II 48. ÔŚŐ Expr. A umbla cu cortul = a nu avea locuin╚Ť─â stabil─â; a hoin─âri. ÔŚŐ Compus: Ca-la-u╚Öa-cortului = numele unui dans popular; melodia dup─â care se danseaz─â. Uf! am jucat f─âr─â voie ca-la-u╚Öa-cortului, la b─âtr├«ne╚Ťe. S├«ntem vr─âji╚Ťi. ALECSANDRI, T. I 419.
LA1 prep. A. I. Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc sau atribute care arat─â locul. 1. (Complementul arat─â locul unde sau ├«n vecin─âtatea c─âruia st─â ceva sau cineva) Nu mai ╚Ötia ce are la casa lui. CREANG─é, P. 153. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limb─â... La p─âm├«nt dormea ╚Ťin├«ndu-╚Öi c─âp─ât├«i m├«na cea dreapt─â. EMINESCU, O. I 142. O privea st├«nd la capul ei. NEGRUZZI, S. I 60. ÔŚŐ (├Änvechit ╚Öi popular ├«naintea numelor de ╚Ť─âri, azi ├«nlocuit prin ┬ź├«n┬╗) La Moldova cea frumoas─â Via╚Ťa-i dulce ╚Öi voioas─â! ALECSANDRI, O. 100. ÔÖŽ (Complementul sau atributul arat─â pozi╚Ťia) Casa este a╚Öezat─â la drum. Ôľş ├Än fa╚Ť─â, cu ferestrele la strad─â, e salonul de primire. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 5. ÔÖŽ (Complementul arat─â locul unde se petrece o ac╚Ťiune) Albinele ╚Öi-au ├«nceput dulce zumzet la copacii timpurii. SADOVEANU, O. VI 399. La teatru se f─âcea o preg─âtire neobi╚Önuit─â: to╚Ťi lucrau cu tragere de inim─â. DEMETRESCU, O. 130. ÔŚŐ (Complementul arat─â ├«n acela╚Öi timp ╚Öi obiectul unei ac╚Ťiuni) Secer─â la gr├«u. 2. (Complementul arat─â direc╚Ťia sau ╚Ťinta unei mi╚Öc─âri sau a unei ac╚Ťiuni) Mo╚Ö Petrache avea o manta de aba ro╚Öie de ploaie ╚Öi tocmai venea la noi cu d├«nsa-n spete, fiindc─â ploua. HOGA╚ś, DR. II 148. Pas─ârea... la ceruri zboar─â. ALECSANDRI, P. I 139. Se ├«ntoarser─â la locul luptei. B─éLCESCU, O. II 258. De-ar fi noaptea ca ziua A╚Ö trece la Moldova. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 141. ÔŚŐ (Dup─â verbe ca ┬źa privi┬╗) ├Änfrico╚Öat─â, ├«╚Öi arunca ochii cu speran╚Ť─â la doctor. BART, E. 387. Se uita gale╚Ö la d├«nsul. ISPIRESCU, L. 34. 3. (Complementul arat─â o limit─â ├«n spa╚Ťiu) P─âru-i ajunge la c─âlc├«ie. EMINESCU, O. I 95. ÔÖŽ (Complementul arat─â limita unei ac╚Ťiuni) Cr├«ncene gloate... Cu inima iasc─â ╚Öi cu╚Ťitul la oase. DE╚śLIU, G. 23. ╚śi le zicea el, versurile acestea, ├«ntr-un anumit fel, de te-ajungea la inim─â. SADOVEANU, O. II 6. 4. (Complementul arat─â distan╚Ťa) La un pas de el, v─âzu un soldat mort. CAMILAR, N. I 58. 5. (├Än loc. adv.) La deal v. deal. La vale v. vale. La ├«ndem├«n─â v. ├«ndem├«n─â. La un loc v. loc. La r├«nd v. r├«nd. La dreapta v. drept. La st├«nga v. st├«ng. La um─âr v. um─âr. II. Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp. 1. (Complementul arat─â data, momentul, perioada sau prilejul ├«n trecut sau prezent) A doua zi, s├«mb─ât─â, plecar─â la r─âs─âritul soarelui, ├«nv─âli╚Ťi ├«n cojoace. SADOVEANU, B. 68. Fost-ai ╚Öi d-ta la tinere╚Ťe, nu zic. CREANG─é, P. 230. Mai lung─â-mi pare calea acum la-ntors acas─â. ALECSANDRI, P. III 445. V─âduv─â de doi b─ârba╚Ťi la 21 de ani. NEGRUZZI, S. I 57. Adun─â la tinere╚Ťe ca s─â ai la b─âtr├«ne╚Ťe. ÔŚŐ (├Änvechit ╚Öi popular, cu complementul ┬źceasul┬╗ sau ┬źziua┬╗) Mul╚Ťumesc... c─â nu m-a l─âsat s─â pier la ceasul na╚Öterii. ISPIRESCU, L. 56. La ziua judec─â╚Ťii... iar ne vom ├«nt├«lni. NEGRUZZI, S. I 29. 2. (Introduce un complement care arat─â un moment viitor: anul, anotimpul, luna, ziua etc.) Ba s-a ├«nsura la toamn─â, ba la iarn─â... ba la var─â, ba iar la toamn─â. CREANG─é, P. 141. La noapte iar or veni dup─â d├«nsul. SBIERA, P. 266. ╚śi la anul s─â tr─âi╚Ťi. ALECSANDRI, P. P. 391. E mai bine acum un ou dec├«t la anul un bou. NEGRUZZI, S. I 248. Da la noapte ce s─â faci? BIBICESCU, P. P. 182. ÔŚŐ Loc. adv. La ziu─â = c├«nd se crap─â de ziu─â; c├«nd se face ziu─â. M├«ine la ziu─â pornim. ÔŚŐ Expr. La mul╚Ťi ani = ├«╚Ťi urez s─â tr─âie╚Öti mul╚Ťi ani. La mul╚Ťi ani cu s─ân─âtate! TEODORESCU, P. P. 17. 3. (Complementul arat─â periodicitatea) Se ducea... la luna, la s─âpt─âm├«na, ca s─â vad─â gr├«ul de-i copt. ╚śEZ. III 242. ╚śi apoi, merg├«nd la luna, La luna, la s─âpt─âm├«na, S─â vedem cum ne d─â m├«na. TEODORESCU, P. P. 139. ÔŚŐ (├Änt─ârit prin ┬źo dat─â┬╗, ┬źtot┬╗, ┬źfiecare┬╗) Frunzele moarte se desprindeau la fiecare pas. C. PETRESCU, S. 169. De la Scarlat nu ╚Ötiam nimic, fiindc─â el scrie o dat─â la o lun─â. id. ├Ä. II 235. G─âse╚Öte din ├«nt├«mplare c├«te o piatr─â de aceste picat─â de pe cerb, c├«nd se scutur─â el la ╚Öepte ani o dat─â. CREANG─é, P. 218. 4. (├Än expresii ╚Öi locu╚Ťiuni) La ├«nceput v. ├«nceput. La sf├«r╚Öit v. sf├«r╚Öit. La urm─â sau la urma urmelor v. urm─â. La vreme v. vreme. La c├«te ceasuri? = la ce or─â? III. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de scop) Icoan─â-ntr-un altar s-o pui La ├«nchinat. CO╚śBUC, P. I 53. Cine-i t├«n─âr ╚Öi voinic Mere noaptea la c├«╚Ötig. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 286. ÔŚŐ Loc. adv. La ce? = pentru ce? Ar fi vrut grozav s─â-l ├«ntrebe la ce i-a intrat ├«n ograd─â, ├«ns─â n-ar fi stat frumos s─â i-o zic─â de la obraz. CAMILAR, TEM. 29. La ce-╚Ťi trebuie s-o ╚Ötii? EMINESCU, N. 18. IV. (Rar, introduce un complement de cauz─â) Pentru, din cauza. La cea mai mic─â gre╚Öeal─â dreg─âtoreasc─â, la cea mai mic─â pl├«ngere ce i se ar─âta, capul vinovatului se sp├«nzura ├«n poarta cur╚Ťii, cu o ╚Ťidul─â vestitoare gre╚Öealei lui. NEGRUZZI, S. I 143. ÔÖŽ Sub ac╚Ťiunea, ├«n prezen╚Ťa. Teaca neagr─â, ferecat─â in alam─â ╚Öi ├«nflorit─â cu argint a s─âbiei ├«ncovoiate sclipea la soarele verii. SADOVEANU, O. I 480. Albele-i cosi╚Ťe str─âlucesc la lun─â. BOLINTINEANU, O. 106. V. (Introduce un complement de mod) Judec─â-m─â la dreptate. MARIAN, S. 57. ÔŚŐ Loc. adv. La pas v. pas. ÔŚŐ Expr. A fi (sau a se avea, a fi certat) la cu╚Ťite (cu cineva) v. cu╚Ťit. ÔÖŽ (Complementul arat─â m─âsura) Ziarele vechi se v├«nd la kilogram. ÔŚŐ Expr. La pre╚Ť sau la pre╚Ťul de = cu pre╚Ťul, pe pre╚Ťul, pentru pre╚Ťul. Am v├«ndut merele la pre╚Ťul de cinci lei kilogramul. VI. (Introduce un complement instrumental) Text scris la ma╚Öin─â. VII. (Introduce un complement de rela╚Ťie) Adun─â pas─ârile cele mai agere la zbor. ISPIRESCU, L. 75. De trup e╚Öti m─ârun╚Ťel, nu-i vorb─â, dar la fire e╚Öti mare. CREANG─é, P. 150. Str─âin la vorb─â ╚Öi la port Luce╚Öti f─âr─â de via╚Ť─â. EMINESCU, O. I 171. Am├«ndoi ne potrivim... ╚Öi la ochi ╚Öi la uitat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 49. VIII. (Introduce un complement indirect) C├«t mac e prin livezi At├«╚Ťia ani la miri urez. CO╚śBUC, P. I 59. A mea via╚Ť─â la zeii t─âi se-nchin─â. EMINESCU, O. I 93. Iar la cea m─âicu╚Ť─â S─â nu spui, dr─âgu╚Ť─â, C─â la nunta mea A c─âzut o stea. ALECSANDRI, P. P. 3. S─â dea la boi de m├«ncare. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 514. ÔŚŐ (Dup─â verbe ca ┬źa g├«ndi┬╗) C├«nd m─â g├«ndesc la locul na╚Öterii mele, la casa p─ârinteasc─â... parc─â-mi salt─â ╚Öi acuma inima de bucurie. CREANG─é, A. 33. ╚śi privind p─âienjeni╚Öul din tavan, de pe pila╚Ötri, Ascultam pe craiul Ramses ╚Öi visam la ochi alba╚Ötri. EMINESCU, O. I 140. ÔÖŽ (├Änvechit ╚Öi popular) Pentru. Destul e o m─âciuc─â la un car de oale. CREANG─é, P. 258. ÔÖŽ De fiecare. Dob├«nda este de cinci la sut─â. Ôľş S─â-mi dai la vit─â c├«te un leu. ╚śEZ. V 46. IX. (Pierz├«ndu-╚Öi calitatea de prepozi╚Ťie) 1. (Cu valoare de numeral nehot─âr├«t) Construit cu un substantiv, fie complement direct, fie ÔÇô rar ÔÇô subiect, exprim─â o cantitate mare. S-a adunat la lume, de nu te mai puteai mi╚Öca. Ôľş M├«nca calul la jar mai pogan de cum ar m├«nca al╚Ťii ov─âz. RETEGANUL, P. II 10. Sp─ârgea la alune pe nicoval─â. ISPIRESCU, L. 92. ╚śi m─ân├«nc─â fata la pl─âcinte ╚Öi m─ân├«nc─â, h─ât, bine. CREANG─é, P. 290. Ei t─âia la turci, t─âia P├«nce bine ostenea. ALKECSANDRI, P. P. 146. Croie╚Öte la minciuni. NEGRUZZI, S. II 203. 2. (Adverbial) Cam, aproape. Eram am├«ndoi oameni la 40 de ani. SAHIA, U.R.S.S. 217. Erau la opt mii de voinici. ISPIRESCU, M. V. 20. Un teanc de testemele, ├«n care erau la nou─â puduri. CONTEMPORANUL, III 824. ÔŚŐ (De obicei urmat de ┬źvreo┬╗ sau precedat de ┬źaproape┬╗, ┬źca┬╗) C├«╚Ťi s─â fi fost?... ÔÇô P─âi, la vreo dou─â sute. PAS, Z. IV 265. Nu f─âcu ca la o sut─â de pa╚Öi ╚Öi iat─â c─â dete peste un t─âune. ISPIRESCU, L. 44. B. ├Än prepozi╚Ťii compuse. I. De la. 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc care exprim─â punctul de plecare al unei ac╚Ťiuni ├«n spa╚Ťiu) Nu vine nici un b─âiat de la ora╚Ö. STANCU, D. 41. De sus, de la postul de observa╚Ťie al ferestrei, Tina Diaconu a urm─ârit din primele s─âpt─âm├«ni mi╚Öc─ârile. C. PETRESCU, A. 312. ├Äncepea s─â-╚Öi scoat─â de la br├«u s─âbiile lucitoare care sclipeau sub lumina soarelui. SAHIA, N. 66. ÔŚŐ (├Än corela╚Ťie cu ┬źp├«n─â la┬╗ sau ┬źla┬╗) Mingea trecea de la un juc─âtor la altul. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp care exprim─â punctul de plecare al unei ac╚Ťiuni ├«n timp) De la adormirea b─âtr├«nului ╚śtefan-voievod, p─ârintele Moldovei, trecuser─â ╚Öaptezeci ╚Öi doi de ani. SADOVEANU, N. P. 5. ÔŚŐ Loc. adv. De la o vreme = dup─â un timp, ├«ntr-un t├«rziu. Toat─â ziua am stat de capul tatei s─â-mi fac─â ╚Öi mie un buhai; ori de nu, bat├«r un harapnic. ÔÇô Doamne, ce harapnic ╚Ťi-oi da eu, zise tata de la o vreme. CREANG─é, A. 41. ╚śi merg├«nd tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge la ├«mp─âr─â╚Ťie. id. P. 216. ÔŚŐ (├Än corela╚Ťie cu ┬źp├«n─â la┬╗ sau ┬źla┬╗) Am mers de la r─âs─âritul p├«n─â la apusul soarelui. 3. (Introduce un complement indirect) Hatmanii au prubuluit ╚Öi domniile lor vremea ╚Öi au aflat de la g├«╚Öte cum c─â se schimb─â. SADOVEANU, N. P. 311. S├«nge din s├«ngele ei ╚Öi carne din carnea ei am ├«mprumutat; ╚Öi a vorbi de la d├«nsa am ├«nv─â╚Ťat. CREANG─é, A. 35. Condeiu-n m├«n─â tu mi-l pui cu sil─â. De la oricine-un snop de paie seceri. EMINESCU, O. IV 333. De la puterea otoman─â s─â nu a╚Ötepta╚Ťi nimic mai mult dec├«t ├«njosire, dec├«t umilire. ODOBESCU, S. III 432. Nu ╚Ťi-e mil─â ╚Öi p─âcat! De la p─ârin╚Ťi m-ai luat ╚śi-n r─âi codri m-ai b─âgat! ALECSANDRI, P. P. 17. 4. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod, ├«n loc. adj.) De la sine = f─âr─â ajutorul nim─ânui, ne├«ndemnat de nimeni, cu propriile for╚Ťe. Na╚Ťiunea simte c─â poate face ast─âzi de la sine mai mult dec├«t ceea ce se vedeau sili╚Ťi a face p─ârin╚Ťii no╚Ötri. ODOBESCU, S. III 435. 5. Introduce un atribut. a) (Atributul exprim─â locul existen╚Ťei) De c├«nd te-ai ├«ntors nu mai semeni cu nimeni de la noi. DAVIDOGLU, M. 26. ─ésta-i Ile Caraiman de la Runc, tovar─â╚Ö de c─âr─âu╚Öie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15. b) (Atributul exprim─â provenien╚Ťa) Aripi are, iar ├«n tolb─â-i El p─âstreaz─â, ca s─âge╚Ťi, Numai flori ├«nveninate De la Gangele m─âre╚Ť. EMINESCU, O. I 236. c) (Atributul exprim─â apartenen╚Ťa) Sc├«r╚Ťie-n v├«nt cump─âna de la f├«nt├«n─â, Valea-i ├«n fum, fluiere murmur─â-n st├«n─â. EMINESCU, O. I 231. ÔŚŐ Loc. adv. De la ├«nceput v. ├«nceput. De la coad─â v. coad─â. II. Pe la. (D─â o nuan╚Ť─â de aproxima╚Ťie, de neprecizie) 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) S─â-i duci... pe la iarmaroace. CREANG─é, P. 109. Cine e╚Öti, de unde e╚Öti? Pe la noi ce r─ât─âce╚Öti? ALECSANDRI, P. II 11. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp) Asear─â pe la sfin╚Ťit Cu alta te-ai ├«nt├«lnit. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 247. III. P├«n─â la. 1. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de timp care arat─â durata, extensiunea ├«n timp) Ia, am fost ╚Öi eu, ├«n lumea asta, un bo╚Ť cu ochi, o bucat─â de hum─â ├«nsufle╚Ťit─â, din Humule╚Öti, care nici frumos p├«n─â la dou─âzeci de ani, nici cuminte p├«n─â la treizeci ╚Öi nici bogat p├«n─â la patruzeci nu m-am f─âcut. CREANG─é, A. 71. ╚Üi-ai luat ur├«t pe-o noapte ╚śi ╚Ťi-o fi p├«n─â la moarte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 247. 2. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de loc) P├«n─â la dumnezeu, sfin╚Ťii ├«╚Ťi ieu sufletul. CREANG─é, P. 28. 3. (Introduce un complement circumstan╚Ťial de mod, ├«n expr.) (To╚Ťi) p├«n─â la unul = absolut to╚Ťi.
LA2 s. m. invar. (Muz.) Treapta a ╚Öasea din gama do major; sunetul ╚Öi nota corespunz─âtoare dup─â care se acord─â instrumentele sau se orienteaz─â c├«nt─âre╚Ťii pentru a g─âsi tonalitatea.
LA3, lau, vb. I. Tranz. (Popular) A sp─âla (mai ales pe cap), a sc─âlda, a ├«mb─âia. Ea ne cocea p├«n─â acuma p├«nea. M─â la pe mine. SADOVEANU, P. M. 246. ├Äl l─â ├«n toat─â s├«mb─âta cu fel de fel de buruieni. SEVASTOS, N. 4. Face degrab─â le╚Öie, preg─âte╚Öte de sc─âld─âtoare... l─â purcelul, ├«l scald─â. CREANG─é, P. 76. Lau copilul, ├«i dau ╚Ť├«╚Ť─â. ALECSANDRI, P. P. 308. ÔŚŐ Expr. L─â-m─â-mam─â (cu valoare de substantiv) = om prost, n─ât├«ng, l─âl├«u. M─âritat─â de cur├«nd dup─â un v─âduvoi b─âtr├«n ╚Ö-un ┬źl─â-m─â-mam─â┬╗. CREANG─é, A. 96. Dac─â g─âse╚Öte vreun l─â-m─â-mam─â... Nu vede, n-aude ╚Öi nu-i bag─â seam─â. PANN, P. V. II 97. ÔŚŐ Refl. Ileana pe cap se la. BIBICESCU, P. P. 271. ÔÇô Forme gramaticale: prez. ind. lau, lai, l─â, l─âm, la╚Ťi, lau, part. l─âut. - Prez. conj. pers. 3 ╚Öi: s─â leie (CREANG─é, P. 289).
L─é├ÜT s. n. Ac╚Ťiunea de a la; sp─âlat. ╚śtia ╚Öi de necazurile lui cu l─âutul in fiece s├«mb─ât─â. CAMIL PETRESCU, O. II 201.
à la grecque (fr.) [grecque pron. grec] (grec-que) loc. adj., loc. adv.
ála (lat.) s. f., pl. álae [ae pron. e] (-lae)
l-a pr. + vb. aux. (l-a dus)
la1 prep.
la2 s. m., pl. la
la3 (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. lau, 2 sg. lai, 3 sg. l─â, 1 pl. l─âm, imperf. 3 sg. la; conj. prez. 3 s─â lea/s─â l├ęie/s─â l├íie; imper. 2 sg. l─â; ger. l├ónd; part. l─â├║t
la-la-lá interj.
!lă-mă-mámă (pop.) s. m. și f., g.-d. lui lă-mă-mámă; pl. lă-mă-mámă
lăút (pop.) s. n.
Schimb├írea la F├í╚Ť─â (s─ârb─âtoare) s. propriu f., g.-d. Schimbß║»rii la F├í╚Ť─â
de la prep.
de pe la prep.
la s. m. invar.
la vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. lau, 2 sg. lai, 3 sg. l─â, 1 pl. l─âm, imper. 2 sg. la; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. lea/l├ęie/l├íie; imper. 2 sg. l─â; ger. l├ónd; part. l─â├║t
la îndemână loc. adv.
la máximum loc. adv.
la m├şnimum loc. adv.
la o parte loc. adv.
la-la-la interj.
lă-mă-mámă s. m. invar.
lăút s. n.
până la prep.
pe la prep.
Schimb├írea la F├í╚Ť─â s. pr. f.
CA-LA-U╚śA-C├ôRTULUI s. v. zoralie.
LA adv. v. aproape, aproximativ, cam, circa, vreo.
LA prep. 1. (local) asupra, c─âtre, ├«nspre, spre, (├«nv.) despre, ├«ntre, supra. (├Ä╚Öi a╚Ťinte╚Öte privirea ~ noi.) 2. (local) ├«n. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (├Äl pedepsea ~ cea mai mic─â abatere.) 4. (final) (├«nv.) spre. (L-a condamnat ~ moarte.)
LA vb. v. îmbăia, scălda, spăla.
LA ╚śCHIOP├ŹC─é s. v. ╚Öotron.
LĂÚT adj. v. spălat.
LĂÚT s. v. spălare, spălat.
LA s.m. invar. (Muz.) 1. Treapta a șasea a gamei majore tip; sunetul și nota corespunzătoare. 2. Coarda sau clapa unui instrument care redă sunetul acestei note. [< it. la].
LA s. m. inv. (muz.) 1. treapta a șasea a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. coarda sau clapa unui instrument care redă acest sunet. (< it. la)
la prep. ÔÇô 1. Spre, c─âtre, ├«n direc╚Ťia (indic─â mi╚Öcarea). ÔÇô 2. P├«n─â, ├«nspre, aproape de (indic─â mi╚Öcarea ╚Öi pozi╚Ťia). ÔÇô 3. ├Än, ├«n apropiere (indic─â mi╚Öcarea ╚Öi pozi╚Ťia). ÔÇô 4. ├Än. ÔÇô 5. Acas─â la, ├«n casa lui. ÔÇô 6. ├Än privin╚Ťa, cu privire la; ur├«t la fa╚Ť─â (Beldiman); se pricepea la cazane (Galaction). ÔÇô 7. (Indic─â timpul); la nou─â (Rebreanu). ÔÇô 8. ├Än timpul, pe durata (arat─â o coinciden╚Ť─â temporal─â). ÔÇô 9. Cu prilejul, cu ocazia, pentru; ÔÇ×nu iei ╚Öi-un curcan fript la drum?ÔÇŁ (Alecsandri). ÔÇô 10. Pe parcursul, ├«n timpul (indic─â un obiectiv temporal). ÔÇô 11. ├Än fa╚Ťa, fa╚Ť─â de (indic─â finalitatea); bun la Dumnezeu. ÔÇô 12. (Formeaz─â dativul); s─â ne fie traiul bun la to╚Ťi rom├ónii (Alecsandri). ÔÇô 13. ├Än jur de, aproximativ (├«n loc de ca la); sint la opt ani de c├«nd i sint detoriu (Doc. 1610). ÔÇô 14. A (formeaz─â genitivul, c├«nd este ├«nso╚Ťit de un numeral); ibovnic─â la doi veri (pop. Jarnik). ÔÇô 15. Mult, de mai multe ori (exprim─â ├«n parte aceea╚Öi idee cu partitivul fr.); ├«ncepuser─â s─â-╚Öi care la pumni (Rebreanu). ÔÇô Mr., megl., istr. la. Lat. illac ad, form─â ├«nt─ârit─â a prep. (Meyer-L├╝bke, Rom. Gramm., III, 364; Pu╚Öcariu 929; REW 4265; Candrea-Dens., 933; Weigand, Jb., X, 437; Pascu, I, 105; cf. Moser 436). ├Äntrebuin╚Ť─ârile s├«nt ├«n general cele ale prep. a, pe care a ├«nlocuit-o aproape complet. Formarea dativului cu la (ca ├«n rom. a), este paralel─â form─ârii cu art. encl., f─âr─â s─â se poat─â preciza regula de ├«ntrebuin╚Ťare; ├«╚Ťi spun ca la un frate (Creang─â) este la fel de corect─â, de╚Öi poate mai pu╚Ťin frecvent─â dec├«t ├«╚Ťi spun ca unui frate. Se poate doar nota c─â dativul cu la pare s─â fie preferat c├«nd urmeaz─â dup─â un alt dativ sau genitiv de acela╚Öi num─âr; chestiunea acord─ârii drepturilor civile la femei (J. Bart), nu femeilor; ╚Öi c─â acest dativ apare cu la pare s─â indice o idee mai general─â dec├«t cealalt─â form─â. Pentru genitivul cu la, cf. a. Ultima folosire a lui la difer─â de partitivul fr., ├«ntruc├«t indic─â o repetare frecvent─â a ac╚Ťiunii verbale.
la (l├íu, l─â├║t), vb. ÔÇô A sp─âla. ÔÇô Mr. lau, lat─â, lare. Lat. lav─üre (Pu╚Öcariu 954; REW 4951; DAR), cf. it. lavare, prov., sp., port. lavar, fr. laver. ├Änv., se pare c─â ar fi pierdut teren din sec. XVI, ├«n fa╚Ťa der. s─âu a sp─âla; azi se folose╚Öte ├«n regiunea muntoas─â din Munt., ├«n Mold. ╚Öi, ├«n parte, ├«n Trans., unde inf. s─âu sun─â uneori a l─âia. Cf. l─âturi, l─âun. Der. l─âutoare, s. f. (sp─âlat; sp─âl─âtorie; Trans., sp─âl─âtor); l─âutor, s. n. (├«nv.); l─âutur─â, s. f. (sp─âlat; baie; ap─â cald─â pentru a sp─âla); nel─âut, adj.; nel─âu╚Ťi, vb. (Trans.). ÔÇô Der. neol. lavabo(u), s. n., din fr. lavabo; lavoar, s. n., din fr. lavoir; lavabil, adj., din fr. lavable.
LA prep. 1) (exprim─â un raport spa╚Ťial indic├ónd direc╚Ťia) A pleca la ora╚Ö. 2) (exprim─â un raport temporal, concretiz├ónd o perioad─â, un interval de timp) Plecarea la ora patru. Vom vedea la prim─âvar─â. 3) (exprim─â un raport modal) A merge la pas. Te ├«ntorci la fug─â. 4) (exprim─â un raport instrumental) A c├ónta la pian. 5) (exprim─â destina╚Ťia) Le-am comunicat la ai mei. 6) (exprim─â o aproxima╚Ťie) Cam; aproape. S-au adunat la dou─â sute de oameni. 7) (se folose╚Öte ├«n componen╚Ťa prepozi╚Ťiilor compuse) Se ├«ntoarce de la serviciu. Vine pe la dou─â ╚Öi ceva. /<lat. illac
LA m. 1) A șasea treaptă din gama do major. 2) Sunetul și nota corespunzătoare. /<it. la
A LA lau tranz. pop. (persoane) 1) A sp─âla (pe cap). 2) fig. fam. A muia din toate p─âr╚Ťile; a uda ├«n ├«ntregime; a sc─âlda. ÔŚŐ L─â-m─â-mam─â om m─ârginit la minte. /<lat. lavare
la prep. indic─â: 1. o aflare undeva: la mine, la ╚Öcoal─â, la pr├ónz; 2. o direc╚Ťiune spre: plec la Paris; 3. momentul timpului: la cinci ore, la anul; 4. cazul dativ: da╚Ťi f├ón la cai. [Lat ILLAC].
là v. a spăla, mai ales la cap: ia să-mi lai copilașii CR. [Vechiu-rom. a la, a spăla în genere = lat. LAVARE].
La Bruy├Ęre m scriitor ╚Öi moralist francez, autorul Caracterelor (1645-1696).
La Fontaine m. (cit. Lafonten), cel mai ilustru dintre fabulistii francezi (1621-1695).
La Rochefoucauld (Duce de) m. (cit. Roșfucò), scriitor francez, autor de Maxime (1613-1680).
l─â-m─â-mam─â m. om copil─âros: dac─â g─âse╚Öte vrÔÇÖun l─â-m─â-mam─â PANN. [Lit. spal─â-m─â (la cap), mam─â!].
l─âut a. sp─âlat la cap: copii l─âu╚Ťi frumos CR. [Lat. LAUTUS]. ÔĽĹ n. sp─âlare: l─âutul ├«n ajunul lui S├ón-Toader.
1) la m. (prima silab─â a cuv. latin l├íbium, buz─â, cu care ├«ncepe al treilea vers al imnulu─ş adresat sf├«ntulu─ş Ion Botez─âtoru: s├│lve poll├║ti l├íbii re├ítum, dezleag─â p─âcatu buze─ş profanate). Muz. A ╚Öaptea not─â a game─ş ╚Öi semnu care o reprezent─â.
2) la, infinitivu d. la┼ş.
3) la prep. (lat. ill├íc, pe acolo, d. ille, acela, el; dup─â al╚Ťi─ş, d. illac-ad. Tot de aic─ş vine ╚Öi it. fr. l├á, pg. l├í, sp. all├í, acolo). Arat─â locu sa┼ş direc╚Ťiunea mi╚Öc─âri─ş: locu─şesc la Gala╚Ť─ş (cu numele de ╚Ť─âr─ş se pune ├«n, nu la!), ╚Öed la mas─â, m─â duc la mas─â, arat─â timpu: la mas─â, la pr├«nz, la ameaz─â, la ─şarn─â (la ─şarna viitoare), la anu (la anu viitor). Arat─â punctu, locu, rela╚Ťiunea: sÔÇÖa lovit la pic─şor, sÔÇÖa ro╚Öit la fa╚Ť─â, bun la inim─â, ─şute la pic─şor, bun la fug─â, ─şute la m├«nie, bun la Dumneze┼ş. Arat─â dativu: da╚Ť─ş m├«ncare la ca─ş (cailor), la to╚Ť─ş cai─ş, la toat─â lumea. Arat─â aproxima╚Ťiunea (ÔÇ×p├«n─â la, aproape, cam, vre-oÔÇŁ): era┼ş la do┼ş─â mi─ş de o─ş. Arat─â marea cantitate (├«n rol de adv.): a b─âut la vin p├«n─â ce a c─âzut (ÔÇ×a ajuns cu b─âutu la at├«ta cantitate p├«n─â ce a c─âzutÔÇŁ).
la┼ş, l─â├║t, a l├í v. tr. (lat. l─âvare ╚Öi l├ívere, l├íutum, a sp─âla, it. lavare, fr. laver, pv. sp. pg. lavar. ÔÇô La┼ş, la─ş, l─â; s─â la┼ş, s─â la─ş, s─â la─şe; l├«nd). Sp─âl pe cap cu ap─â cald─â (cum se obi╚Önu─şe╚Öte S├«mb─âta seara): a la copii─ş. V. refl. ├Äm─ş sp─âl capu cu ap─â cald─â. ÔÇô ├Än vest a l─â─şa, ind. prez. la─ş, la─ş, la─şe, l─â─şem, l─â─şa╚Ť─ş, la─şe, part. l─â─şat.
1) l─â v. tr. V. la┼ş.
lß║»-m─â-m├ím─â s. m. f─âr─â pl. (imper. d. la┼ş, m─â la┼ş ╚Öi voc. mam─â). Iron. Om f─âr─â energie, bleg, t├«mpit.
l─â├║t, -─â adj. (d. la┼ş). Sp─âlat cu ap─â cald─â pe cap. S. n., pl. ur─ş. Ac╚Ťiunea de a la obi╚Önuit: l─âutu copiilor.
ol├ílt─â (la) loc. adv. (din la una alta, de unde sÔÇÖa f─âcut la *unalta, apo─ş la olalt─â. E un cuv. care a ap─ârut ├«n Trans. pe la sf├«r╚Öitul sec. 18 ca o traducere a germ. mit [sa┼ş unter] einander ╚Öi a ung. egym├ís. De el abuzeaz─â Rom├óni─ş germaniza╚Ť─ş). Rar. La un loc, ├«mpreun─â. ÔÇô Se scrie ╚Öi laolalt─â.
sf├«ntu A╚Öteapt─â (la) loc. adv. Iron. Nic─ş-odat─â: a pl─ât─ş la sf├«ntu A╚Öteapt─â.
ca-la-ușa-cortului s. v. ZORALIE.
la adv. v. APROAPE. APROXIMATIV. CAM. CIRCA. VREO.
LA prep. 1. (local) asupra, c─âtre, ├«nspre, spre, (├«nv.) despre, ├«ntre, supra. (├Ä╚Öi a╚Ťinte╚Öte privirea ~ noi.) 2. (local) ├«n. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (├Äl pedepsea ~ cea mai mic─â abatere.) 4. (final) (├«nv.) spre. (L-a condamnat ~ moarte.)
la vb. v. ÎMBĂIA. SCĂLDA. SPĂLA.
la ╚Öchiopic─â s. v. ╚śOTRON.
l─âut adj. v. SP─éLAT.
l─âut s. v. SP─éLARE. SP─éLAT.
tr├íge la x├ęrox loc. vb. 1978 A reproduce cu xeroxul v. xerox (R. Zafiu ├«n R.lit. 35/94 p. 9)
ALARM─é LA AERODROM serviciu organizat ├«ndeosebi pentru avia╚Ťia de v├ón─âtoare potrivit c─âruia for╚Ťele de avia╚Ťie de o anumit─â valoare trebuie s─â se g─âseasc─â ├«n permanen╚Ť─â pe unele aerodromuri, ├«n m─âsur─â de a decola ├«ntr-un anumit barem pentru a intercepta ╚Ťintele aeriene inamice. Acest serviciu se organizeaz─â pe timp de pace pentru avia╚Ťia de v├ón─âtoare. Pe timp de r─âzboi se organizeaz─â numai pe direc╚Ťiile unde exist─â posibilitatea descoperirii oportune a inamicului aerian cu ajutorul radioloca╚Ťiei, astfel ca avia╚Ťia de v├ón─âtoare din serviciul A.L.A. s─â fie ├«n m─âsur─â s─â decoleze ╚Öi s─â combat─â inamicul ├«nainte ca acesta s─â-╚Öi fi ├«ndeplinit misiunea. Valoarea for╚Ťelor din serviciul A.L.A. este stabilit─â ├«n func╚Ťie de: t─âria probabil─â a inamicului aerian de pe respectiva direc╚Ťie operativ─â, timp (zi sau noapte), starea vremii (condi╚Ťii meteo normale sau grele). Avia╚Ťia din serviciul A.L.A se poate afla ├«n trei pozi╚Ťii: a) pozi╚Ťia de alarm─â num─ârul 1; b) pozi╚Ťia de alarm─â num─ârul 2; c) pozi╚Ťia de alarm─â num─ârul 3 (V.).
INADAPTARE LA ZBOR incapacitatea de atingere a obiectivelor cuprinse ├«n programele de instruire, at├ót sub aspectul form─ârii deprinderilor de pilotaj, c├ót ╚Öi sub cel al integr─ârii generale ├«n mediul socio-profesional. Iandapatarea la zbor este asociat─â cu faza ini╚Ťial─â a form─ârii profesionale, anterioar─â ob╚Ťinerii brevetului de profesionist. Inadaptare este socotit─â situa╚Ťia ├«n care s-a luat o hot─âr├óre formal─â, pe linie administrativ─â de oprire definitiv─â de la zbor, ├«n urma unei examin─âri complexe la Institutul de Medicin─â Aeronautic─â, fie la propunerea organului competent dintro ╚Öcoal─â de avia╚Ťie.
OPRIRE DE LA ZBOR ╚śI SALT m─âsur─â administrativ─â luat─â ├«mpotriva personalului navigant ├«n cazul: neprezent─ârii sau nereu╚Öitei la examenul medical periodic sau zilnic, la controlul ├«n zbor ╚Öi la preg─âtirea zilnic─â, a abaterii de la conduit─â sau securitatea zborului, pe perioade care pornesc de la c├óteva zile, put├óndu-se ajunge la oprirea definitiv─â de la zbor ╚Öi lans─âri.
REZISTEN╚Ü─é LA ├ÄNAINTARE, for╚Ť─â care ac╚Ťioneaz─â asupra unui corp aflat ├«n mi╚Öcare relativ─â fa╚Ť─â de aerul atmosferic, ├«n sens opus deplas─ârii, propor╚Ťional─â cu densitatea aerului, cu p─âtratul vitezei relative a corpului, cu suprafa╚Ťa caracteristic─â de referin╚Ť─â a acestuia ╚Öi cu coeficientul de rezisten╚Ť─â la ├«naintare (care depinde de forma corpului ╚Öi orientarea sa fa╚Ť─â de direc╚Ťia de zbor ale aeronavelor pe m─âsur─â ce viteza lor cre╚Öte. Rezisten╚Ťa aerodinamic─â contribuie la reducerea vitezei de cobor├óre ├«n vederea ateriz─ârii unei aeronave sau a unei p─âr╚Ťi recuperate a acesteia.
RIDICARE LA CERC opera╚Ťiune de tractare cu ajutorul unui troliu, care la unul din capete are montat un inel metalic, a unui para╚Öutist, care are para╚Öuta deschis─â fixat─â pe inel, pentru a executa o lansare din turnul de para╚Öutism.
SUPRAVIE╚ÜUIRE LA AVARIE totalitatea m─âsurilor luate pentru salvarea echipajelor ╚Öi a pasagerilor ├«n situa╚Ťii de avarie (la start, ├«n zbor sau la aterizare) fiec─âreia fiindu-i specifice mijloacele ╚Öi procedeele. ├Än cazul ateriz─ârii for╚Ťate ├«n regiuni ├«ndep─ârtate ╚Öi nelocuite, ├«n cabina echipajului se asigur─â: rezerve de ap─â ╚Öi hran─â, o minista╚Ťie radio, o busol─â, ├«mbr─âc─âminte c─âlduroas─â, veste de plutire, undi╚Ťe, medicamente etc.
ca-la-ușa-cortului, joc* popular românesc răspândit în Valea Dunării, cu ritm* binar* și mișcare vioaie; melodie corespunzătoare acestui joc.
la, denumirea dat─â ├«n solmiza╚Ťie* celei de a ╚Öaptea note din gama* diatonic─â (Do) ├«n unele ╚Ť─âri de limb─â romanic─â. Apare prima dat─â la Guido DÔÇÖArezzo (sec. 11) ╚Öi reprezint─â prima silab─â a versului al ╚Öaselea (labii reatum) dintr-un imn ├«nchinat Sf. Ioan Botez─âtorul. Corespunde denumirii literale a* din ╚Ť─ârile de limbi germ. Indic─â acordajul (1) unor instr. transpozitorii (├«n La ÔÇô A) care sun─â cu un ton* plus un semiton* mai jos dec├ót notele scrise pentru ele (ex.: cl.*, cornetul*). Nota cu frecven╚Ťa* de 440 Hz este luat─â drept etalon pentru acordajul (2) instr. V. diapazon (5). ├Än cadrul orch. simf., instr. se acordeaz─â dup─â nota l., dat─â de ob.*, sau dup─â cea dat─â de pian*, ├«n cazul c├ónd acesta este solist.
la bătaie v. sârba.
la fete v. m├ón├ón╚Ť─âlul.
la, lau, vb. tranz. ╚Öi refl. ÔÇô (reg.) 1. A (se) sp─âla: ÔÇ×Ien trimite-╚Ťi c─âma╚Öa / C─â eu m├óndru ╚Ťi oi laÔÇŁ (Calendar, 1980: 119). 2. A (se) piept─âna: ÔÇ×Iei pieptinile cu care te lai pe capÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 322). ÔÇô Lat. lavare ÔÇ×a sp─âla, a cur─â╚ŤaÔÇŁ (DEX, MDA).
l─â├║t, -─â, l─âu╚Ťi, -te, adj. ÔÇô (reg.) Sp─âlat: ÔÇ×C├ónd i l─âut ╚Öi-n╚ÖtimbatÔÇŁ (Memoria, 2001: 97). ÔÇô Din la ÔÇ×a (se) sp─âlaÔÇŁ (Scriban, DEX, MDA); lat. lautus (╚ś─âineanu).
schimb├írea la fa╚Ť─â ÔÇô (rel.) Prima s─ârb─âtoare de toamn─â (6 august); Probaje, Probejanie. ÔÇ×De la s─ârb─âtoarea asta ├«ncepe a pica frunza de fag; frunza ╚Öi iarba ├«mb─âtr├ónescÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2010: 37). Interdic╚Ťii: ÔÇ×Nu-i bine a lucra, c─â dac─â lucri, lucru ├«i a╚Öe cum s─â proboze frunza. A╚Öe s─â duce lucru, a╚Öe s─â duc t─ât├ę cum pic─â paiu, cum pic─â frunzaÔÇŁ (idem; Saras─âu). ÔÖŽ S─ârb─âtoare (praznic ├«mp─âr─âtesc) ce marcheaz─â ├«nt├ómplarea de pe Muntele Tabor unde Iisus, ├«n prezen╚Ťa apostolilor Petru, Iacob ╚Öi Ioan, a ├«nceput s─â str─âluceasc─â (potrivit teologilor, acest lucru demonstreaz─â originea sa divin─â).
la, lau, vb. tranz. ╚Öi refl. ÔÇô 1. A (se) sp─âla: ÔÇ×Ien trimite-╚Ťi c─âma╚Öa / C─â eu m├óndru ╚Ťi oi laÔÇŁ (Calendar 1980: 119). 2. A (se) piept─âna: ÔÇ×Iei pieptinile cu care te lai pe capÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 322). ÔÇô Lat. lavare.
l─â├║t, -─â, adj. ÔÇô Sp─âlat: ÔÇ×C├ónd i l─âut ╚Öi-n╚ÖtimbatÔÇŁ (Memoria 2001: 97). ÔÇô Din la ÔÇ×a (se) sp─âlaÔÇŁ, cf. lat. lautus.
DON QUIJOTE DE LA MANCHA [don kih├│te de la m├ínt╩âa], eroul romanului cu acela╚Öi nume de Miguel de Cervantes Saavedra. Simbolul literar al vis─âtorului care opune prozaismului cotidian idealul s─âu de dragoste, onoare ╚Öi justi╚Ťie.
EUSTATIE DE LA PUTNA (c. 1465-c. 1546, n. Bistri╚Ťa), protopsalt rom├ón. A tr─âit la m─ân─âstirea Putna (1493-1546). Culegeri de muzic─â bisericeasc─â pe texte grece╚Öti ╚Öi slavone (ÔÇ×Carte de c├ónteceÔÇŁ, ÔÇ×Culegere de melodii biserice╚ÖtiÔÇŁ).
GENERA╚ÜIA DE LA ÔÇÖ98, nume dat ├«n 1913 de J. Azor├şn grup─ârii de scriitori (M. Unamuno, Azor├şn, P├şo Baroja, R. Maetzu ╚Öi A. Machado) care, pornind de la dezastrul militar suferit ├«n Cuba de c─âtre spanioli, ├«n 1898, au analizat istoria, realit─â╚Ťile ╚Öi valorile Spaniei ├«ntr-o viziune demistificatoare, ├«ncerc├ónd s─â dep─â╚Öeasc─â izolarea politic─â ╚Öi cultural─â a ╚Ť─ârii.
GHE╚ÜARUL DE LA BARSA, pe╚Öter─â situat─â ├«n M-╚Ťii Bihor, ├«ntr-o depresiune ├«nchis─â (Groapa de la Barsa) din complexul carstic Podi╚Ö-Cet─â╚Ťile Ponorului, la 1.100 m alt.. Lungime: 2.750 m. Constituit─â dintr-o galerie principal─â (├«ntrerupt─â de mai multe s─âli, cascade ╚Öi hornuri) ╚Öi c├óteva galerii colaterale. P─âstreaz─â un strat permanent de ghea╚Ť─â, gros de 50 cm. Face parte din parcul na╚Ťional al M-╚Ťilor Apuseni.
GROAPA DE LA BARSA, mic bazin depresionar ├«n partea central─â a M-╚Ťilor Bihor, ├«n cadrul complexului carstic Padi╚Ö-Cet─â╚Ťile Ponorului, la c. 1.100 m alt. Supr.: 2,42 km2. Numeroase fenomene carstice: Pe╚Ötera Neagr─â, Ghe╚Ťarul de la Barsa, Pe╚Ötera de la Z─âpodie, doline, ponoare, arcade naturale etc. Inaccesibil turi╚Ötilor. Face parte din Parcul Na╚Ťional al M-╚Ťilor Apuseni.
HAVANA (LA HABANA), capitala Cubei, situat─â ├«n NV ╚Ť─ârii, port la str. Florida; 2,2 mil. loc. (1994, cu suburbiile Guanabacoa, Marianao, Regla). Centrul politic, economic (peste 50% don prod. ind. a Cubei) ╚Öi cultural al ╚Ť─ârii. Nod de comunica╚Ťii. Aeroportul ÔÇ×Jos├ę MartiÔÇŁ. Combinat metalurgic. Rafin─ârii de petrol. ╚śantiere navale. Material feroviar. Ind. chimico-farmaceutic─â, a conf., mobilei, ├«nc─âl╚Ť., poligrafic─â, alim. (zah─âr, cafea, ╚Ťigarete, conserve de fructe, produse lactate ╚Öi din carne, rom). Academie de ╚śtiin╚Ťe. Universitate (1728). Muzeul na╚Ťional ╚Öi Muzeul ÔÇ×E. HemingwayÔÇŁ. Fort─ârea╚Ť─â (1538). Castelul El Morro (1589-1630). Catedrala San Crist├│bal (1660-1724), Palatul guvernatorilor spanioli, monumentul lui Jos├ę Marti. Centru turistic. Fundat─â ├«n c. 1515 de conchistadorul spaniol Diego Vel├ísquez ╚Öi mutat─â pe locul actual ├«n 1519. Din 1902, capitala Cubei independente.
HAYA DE LA TORRE [├íia de la t├│re], Victor Ra├║l (1895-1979), om politic peruan. A creat Alian╚Ťa Popular─â Revolu╚Ťionar─â American─â (1924), mi╚Öcare na╚Ťionalist─â cu un pronun╚Ťat caracter de st├ónga, opus─â domina╚Ťiei S.U.A. ╚Öi oligarhiilor militare sud-americane. A reprezentat un simbol ├«n lupta pentru democra╚Ťie ╚Öi revenirea statului de drept ├«n Per├║ ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri ale Americii de Sud.
IONESCU DE LA BRAD, Ion (1818-1891, n. Roman), agronom, economist ╚Öi statistician rom├ón. M. de onoare al Acad. (1884). ├Äntemeietorul ╚Ötiin╚Ťei agricole moderne ├«n Rom├ónia. Contribu╚Ťii ├«nsemnate la organizarea primelor experien╚Ťe agricole, a fermelor model. Vicepre╚Öedintele Comisiei propriet─â╚Ťii din ╚Üara Rom├óneasc─â ├«n timpul Revolu╚Ťiei de la 1848. Rol important ├«n ├«nf─âptuirea reformei agrare din 1864. Monografii privind agricultura (ÔÇ×Excursion agricole dans la plaine de la DobroudjaÔÇŁ, ÔÇ×Agricultura rom├ón─â din jude╚Ťul DorohoiÔÇŁ, ÔÇ×Agricultura rom├ón─â din jude╚Ťul Mehedin╚ŤiÔÇŁ, ÔÇ×Agricultura rom├ón─â din jude╚Ťul PutnaÔÇŁ, ÔÇ×Manual de agricultur─âÔÇŁ). A considerat c─â factorii principali care determin─â transformarea raselor de animale sunt: clima, regimul alimentar ╚Öi selec╚Ťia. Organizatorul primului serviciu de statistic─â din Moldova. Membru al unor societ─â╚Ťi ╚Ötiin╚Ťifice din str─âin─âtate.
├ÄLE DE LA CIT├ë [il de la sit├ę], insul─â pe Sena, constituind nucleul antic al Parisului. Aici se afl─â numeroase monumente: catedrala Notre-Dame, Sainte Chapelle, Conciergerie, Palatul de Justi╚Ťie etc.
JEREZ [her├ę╬Ş] DE LA FRONTERA, ora╚Ö ├«n SV Spaniei (Andaluzia), la NE de C├ídiz, pe r├óul Guadalete; 191,4 mii loc. (1995). Nod de c. f. Aeroport. Ind. sticlei, textil─â, alim. (conserve de legume) ╚Öi de prelucr. a plutei. Centru de vinifica╚Ťie (ÔÇ×vinuri de XeresÔÇŁ). Cre╚Öterea cabalinelor ╚Öi a taurilor pentru coride. Export de citrice. Alcazar (sec. 11); bisericile San Lucas (sec. 14-18), San Miguel (sec. 15-16) ╚Öi San Marco (sec. 15). Muzeu. Colonie roman─â (Astaregia). Dup─â unii autori, a fost scena b─ât─âliei dintre maurii lui T─üriq ibn Ziy─üd ╚Öi vizigo╚Ťii condu╚Öi de regele Roderick (711). Recucerit de regele Alfons X al Castiliei ╚Öi Le├│nului (1264). Vechiul nume: Xeres.
JUAN [hu├ín] DE LA CRUZ San (numele laic Juan de Yepez y ├ülvarez) (1542-1591), scriitor spaniol. C─âlug─âr carmelit. Poezie contemplativ─â, de mare rafinament stilistic, prefer├ónd antiteza, metafora, simbolul ╚Öi alegoria (ÔÇ×Urcu╚Ö pe muntele CarmelÔÇŁ, ÔÇ×Noaptea ├«ntunecat─â a sufletuluiÔÇŁ, ÔÇ×C├óntec spiritualÔÇŁ, ÔÇ×Flac─âra de dragoste vieÔÇŁ). Proz─â, o culegere de sentin╚Ťe.
JUANA IN├ëS DE LA CRUZ [hu├ína in├ęs de la cru╬Ş], Sor (numele laic Juana de Asbaje-Ram├şrez de Santillana) (1651-1695), poet─â mexican─â. C─âlug─âri╚Ť─â. Supranumit─â de contemporani ÔÇ×a zecea muz─âÔÇŁ. Poemul cosmogonic religios de factur─â baroc─â ÔÇ×Primul visÔÇŁ, liric─â erotic─â (sonete, balade), opere dramatice laice ╚Öi religioase (trei autos sacramentales, dintre care se remarc─â ÔÇ×Divinul NarcisÔÇŁ, de inspira╚Ťie deopotriv─â biblic─â ╚Öi greco-latin─â).
LÔÇÖAQUILA, ora╚Ö ├«n Italia central─â, centrul ad-tiv al reg. Abruzzo, situat la poalele masivului Gran Sasso dÔÇÖItalia, la 714 m alt., pe stg. r├óului Aterno, la 87 km NE de Roma; 69,4 mii loc. (1997). Ind. electrotehnic─â, chimic─â, a mat. de constr., textil─â, de prelucr. a lemnului ╚Öi alim. Universitate. Bisericile Santa Maria di Collemaggio (1287-1294), San Bernardino (1454-1472) ╚Ö.a. Castel (1535-1549), f├ónt├ón─â (1272). Sta╚Ťiune climateric─â. Turism. Fundat ├«n 1240 din ordinul ├«mp─âratului Frederic II.
LA ASUNCION [la asunsi├│n], ora╚Ö ├«n Venezuela, ├«n ins. Margarita1 (Antilele Mici), centrul ad-tiv al statului Nueva Esparta; 16,6 mii loc. (1990). Pia╚Ť─â agricol─â.
LA BO├ëTIE [la boesi], ├ëtienne de (1530-1563), umanist ╚Öi scriitor francez. Prieten cu Montaigne. La numai 18 ani a publicat tratatul ÔÇ×Discurs despre servitutea voluntar─âÔÇŁ, scriere teoretic─â denun╚Ť├ónd tirania. Autor de sonete.
LA BROSSE [la br├│s], Gui de (?-1641), medic ╚Öi botanist francez. A fondat (1635) ╚Öi a condus Gr─âdina Botanic─â (Jardin de Plantes) din Paris, viitorul Muzeu Na╚Ťional de Istorie Natural─â. A cultivat peste 2.000 de plante, pe care le-a catalogat.
LA BRUCHOLLERIE [la brüʃoleri], Monique de (1915-1972), pianistă franceză. Elevă a lui A. Cortot și a Isidorei Philippe. Prof. la conservatorul din Paris. Carieră concertistică, turnee.
LA BRUY├łRE [la br├╝i├ęr], Jean de (1645-1696), prozator francez. Reprezentant al clasicismului. Unul dintre cei mai importan╚Ťi morali╚Öti ai literaturii universale. Principala sa oper─â, ÔÇ×Caracterele sau Moravurile secolului nostruÔÇŁ, alc─âtuit─â din portrete ╚Öi maxime, este o satir─â a moravurilor timpului, scris─â ├«ntr-un limbaj viu, incisiv ╚Öi concis.
LA CAILLE [la ka├ş], Nicolas Louis de, abate (1713-1762), astronom ╚Öi geodez francez. Lucr─âri de geodezie. Cu ocazia unei expedi╚Ťii la Capul Bunei Speran╚Ťe (1750-1754), a f─âcut observa╚Ťii asupra a c. 10.000 de corpuri cere╚Öti din emisfera sudic─â. A determinat, ├«mpreun─â cu J.-J.L. Lalande, paralax─â lunar─â ╚Öi solar─â; este primul care a m─âsurat arcul de meridian sud-african (Coelum Australe Stelliferum).
LA C├ÇPRIA, Rafaelle (n. 1922), scriitor italian. Adept al existen╚Ťialismului. A reluat, ├«n romanele sale, tematica lui A. Moravia, prezent├ónd ├«ntr-o viziune tragic─â ├«nchistarea societ─â╚Ťii italiene din epoca postbelic─â, singura salvare fiind, dup─â el, moartea (ÔÇ×O zi de nelini╚ÖteÔÇŁ, ÔÇ×R─ânit de moarteÔÇŁ). Eseuri (ÔÇ×Flori japonezeÔÇŁ, ÔÇ×Armonie pierdut─âÔÇŁ).
LA CEIBA [la se├şba], ora╚Ö ├«n partea de N a Republicii Honduras, port la M. Caraibilor (G. Honduras), la 193 km N de Tegucigalpa; 89,2 mii loc. (1995). Centru agricol (banane, nuci de cocos) ╚Öi industrial (s─âpun, ├«nc─âl╚Ť─âminte).
LA CHAISE (sau LA CHAIZE [la ╩â├ęz]), Fran├žois DÔÇÖAix de (zis le Pere de La Chaise) (1624-1709), iezuit francez. Confesor al lui Ludovic XIV, a avut un rol important ├«n rela╚Ťiile Bisericii franceze cu Papalitatea. A luat ap─ârarea hugheno╚Ťilor dup─â revocarea Edictului din Nantes (1685). Numele s─âu a fost dat celui mai mare cimitir din Paris.
LA CHAISE [la ╩â├ęz], Gaston (1882-1935), sculptor american de origine francez─â. Stabilit ├«n S.U.A. (1906), naturalizat ├«n 1916. Nuduri feminine ├«n bronz, caracterizate prin simplitate ╚Öi monumentalitate (ÔÇ×TorsÔÇŁ, ÔÇ×Femeie ├«n picioareÔÇŁ). Basoreliefuri la Rockfeller Center din New York.
LA CHAUSS├ëE [la ╩âos├ę], Pierre-Claude Nivelle de (1692-1754), dramaturg francez. Considerat ini╚Ťiatorul ÔÇ×comediei lacrimogeneÔÇŁ (ÔÇ×Falsa antipatieÔÇŁ, ÔÇ×M├ęlanideÔÇŁ, ÔÇ×╚ścoala mamelorÔÇŁ, ÔÇ×GuvernantaÔÇŁ). Precursor al dramei franceze burgheze moderne.
LA CIERVA [la ╬Şi├ęrva] Y CODORN├ŹU, Juan de la (1893-1936), inginer spaniol. Constructor al unui aparat de zbor ÔÇ×AutogirulÔÇŁ (1924), precursor al elicopterului. Mort ├«n accident de avion.
LA CONDAMINE [la k┼Źdamin], Charles Marie de (1701-1774), matematician, geodez ╚Öi c─âl─âtor francez. A participat la expedi╚Ťia din Anzii peruvieni pentru m─âsurarea lungimii unui arc de meridian de un grad pe Ecuator (1738-1743), descoperind cu acest prilej arborele de cauciuc; a efectuat primele explor─âri ╚Ötiin╚Ťifice ├«n reg. Amazonului (1743). Independent de italianul Bianconi, a observat c─â viteza de propagare a sunetului depinde de temperatur─â.
LA CORU├ĹA v. Coru├▒a, La ~.
LA FARINA, Giuseppe (1815-1863), om politic ╚Öi istoric italian. Participant la Revolu╚Ťia din 1848 din Sicilia. S-a al─âturat lui C. Cavour pentru sprijinirea Casei de Savoia. De mai multe ori ministru. Lucr─âri: ÔÇ×Istoria Italiei (1815-1850)ÔÇŁ, ÔÇ×Istoria Revolu╚Ťiei italiene (1821-1848)ÔÇŁ.
LA FAYETTE [la fai├ęt], Marie-Madeleine (n. Pioch├ę de la Vergne), contes─â de (zis─â Madame de ~) (1634-1693), scriitoare francez─â. Prieten─â intim─â cu La Rochefoucauld. Celebr─â ├«n epoc─â datorit─â salonului literar pe care ├«l patrona. S-a impus prin romanul psihologic ÔÇ×Principesa de Cl├ęvesÔÇŁ, remarcabil prin densitatea stilului ╚Öi fine╚Ťea analizei pe care o face pasiunii erotice. Memorialistic─â.
LA FAYETTE [la fai├ęt], Marie-Joseph-Paul-Yves-Roch-Gilbert de MOTIER, marchiz de (1757-1834), general ╚Öi om politic francez. Participant la R─âzboiul de independen╚Ť─â a Coloniilor Engleze din America de Nord (1775-1783), a avut un rol important ├«n ob╚Ťinerea victoriei de la Yorktown (1781). ├Äntors ├«n ╚Ťar─â, a luat parte la Revolu╚Ťia Francez─â (a organizat ╚Öi condus Garda Na╚Ťional─â, iul. 1789). Situ├óndu-se pe pozi╚Ťiile monarhi╚Ötilor constitu╚Ťionali, ├«n 1792, a intrat ├«n conflict cu iacobinii, fiind silit s─â emigreze p├ón─â ├«n 1800. S-a opus regimului napoleonian. ├Än 1830, l-a sprijinit pe Ludovic Filip s─â devin─â rege al Fran╚Ťei. Memorii.
LA FLESCHE [l╔Ö fl├ę╩â╔Ö], Francis (1857-1932), etnolog american. Lucr─âri ├«n care a sus╚Ťinut drepturile indienilor nord-americani ╚Öi a prezentat via╚Ťa acestora (ÔÇ×Tribul OmahaÔÇŁ, ├«n colab., ÔÇ×Dic╚Ťionarul limbii osageÔÇŁ, ÔÇ×Ceremoniile de r─âzboi ╚Öi de pace ale indienilor osageÔÇŁ).
LA FONTAINE [la f├Átß║Ż], Jean de (1621-1695), scriitor francez. Unul dintre cei mai mari fabuli╚Öti din literatura universal─â. Novator al structurii fabulei, dezvolt├ónd motive antice (Esop. Fedru, Babrios) ╚Öi tradi╚Ťii folclorice, opera sa principal─â, ÔÇ×FabuleÔÇŁ, se distinge prin schimbarea raportului dintre moral─â ╚Öi povestire ├«n favoarea celei din urm─â; atribuie eroilor din lumea animalier─â sau vegetal─â particularit─â╚Ťi caracterologice de o mare diversitate, specifice societ─â╚Ťii umane. Stilul s─âu lapidar se impune prin vioiciunea limbajului, umor ╚Öi lirism, spontaneitatea versifica╚Ťiei. A mai scris povestiri (ÔÇ×Povestiri ╚Öi nuvele ├«n versuriÔÇŁ), elegii, poeme (ÔÇ×AdonisÔÇŁ), un roman (ÔÇ×Iubirile lui Psych├ę ╚Öi CupidonÔÇŁ).
LA FOSSE [laf├│s], Charles de (1636-1716), pictor francez. Elev al lui Charles Le Brun. Reprezentant al barocului, a excelat ├«n pictura decorativ─â (cupola Domului Invalizilor din Paris, palatul Montagu din Londra), ├«n culori vii, cu tematic─â religioas─â sau mitologic─â (ÔÇ×Sacrificiul IfigenieiÔÇŁ, ÔÇ×Na╚Öterea MinerveiÔÇŁ).
LA FOURCADE, Enrique (n. 1927), scriitor chilian. Influen╚Ťat ini╚Ťial de esen╚Ťialismul francez, trateaz─â ├«n povestirile ╚Öi romanele sale probleme social-politice ale Americii Latine (ÔÇ×P─âcat de moarteÔÇŁ). Cunoscut datorit─â romanului ÔÇ×S─ârb─âtoarea regelui AcabÔÇŁ, av├ónd ca subiect dictatura lui R.L. Trujilo y Molina.
LA FRESNAYE [la fren├ę], Roger de (1885-1925), pictor francez. Lucr─âri de inspira╚Ťie cubist─â ├«n maniera grupului ÔÇ×Sec╚Ťiunea de aurÔÇŁ (ÔÇ×ArtileriaÔÇŁ, ÔÇ×Ioana dÔÇÖArcÔÇŁ, ÔÇ×Cucerirea aeruluiÔÇŁ); compozi╚Ťii cu figuri rigide ╚Öi stilizate (ÔÇ×Omul a╚ÖezatÔÇŁ, ÔÇ×Natur─â moart─â cu cocotierÔÇŁ). A evoluat spre tradi╚Ťionalism (ÔÇ×AutoportretÔÇŁ, ÔÇ×Portretul lui GuynemerÔÇŁ). Grafic─â, ilustra╚Ťie de carte.
LA GUARDIA, Fiorello Henry (1882-1947), om politic ╚Öi jurist american. Republican. Primar al New York-ului (1934-1945). A realizat numeroase reforme prin care a ├«ncercat s─â st─âvileasc─â corup╚Ťia din administra╚Ťia marelui ora╚Ö, ceea ce i-a adus o imens─â popularitate. Unul dintre principalele aeroporturi newyorkeze ├«i poart─â numele.
LA GUMA, Alex (1925-1985), scriitor sud-african de expresie englez─â. Proz─â ce exprim─â suferin╚Ťa popula╚Ťiei oprimate din ╚Ťara sa, precum ╚Öi experien╚Ťa din timpul deten╚Ťiei (ÔÇ×Plimbare prin noapteÔÇŁ, ÔÇ×╚Üara de piatr─âÔÇŁ, ÔÇ×├«ntreita funieÔÇŁ, ÔÇ×Vremea p─âs─ârii migratoareÔÇŁ). Arestat pentru convingerile sale politice, a murit ├«n exil.
LA HABANA v. Havana.
LA HARPE [la ├írp], Fr├ęd├ęric-C├ęsar (1754-1838), om politic elve╚Ťian. Preceptor al marilor duci Aleksandru ╚Öi Konstantin la Sankt-Petersburg (1783-1795). ├Äntors ├«n ╚Ťar─â, a fost acuzat de iacobinism; dup─â ocuparea Elve╚Ťiei de trupele franceze devine unul dintre directorii Republicii Helvetice (1798-1800). La Congresul de la Viena (1814-1815) va ob╚Ťine, gra╚Ťie ╚Ťarului Aleksandru I, fostul s─âu elev, neutralitatea Elve╚Ťiei ╚Öi independen╚Ťa cantonului Vaud. Memorii.
LA HARPE sau LAHARPE [la ├írp], Jean Fran├žois de (pe numele adev─ârat Delharpe sau Delaharpe) (1739-1803), critic literar ╚Öi dramaturg francez. Promotor al clasicismului (ÔÇ×Curs de literatur─â veche ╚Öi modern─âÔÇŁ, ÔÇ×Comentarii asupra lui RacineÔÇŁ). Tragedii (ÔÇ×WarwickÔÇŁ, ÔÇ×CoriolanÔÇŁ, ÔÇ×M├ęlanieÔÇŁ). A influen╚Ťat ideologia literar─â a iluminismului rom├ónesc ╚Öi, mai ales, al lui I. Heliade-R─âdulescu.
LA LAGUNA v. Laguna, La ~.
LA LINEA v. L├şnea de la Concepti├│n.
LA MANCHA [la m├ínt╩âa], regiune natural─â ├«n partea central-sudic─â a Spaniei, parte component─â a comunit─â╚Ťii autonome Castilia-La Mancha, situat─â la 680-710 m alt. Clim─â cald─â (peste 20┬░C media anual─â); precipita╚Ťii reduse (400-500 mm anual). Culturi de cereale ╚Öi de vi╚Ť─â de vie. ├Än aceast─â regiune se petrece ac╚Ťiunea romanului ÔÇ×Don Quijote de La ManchaÔÇŁ de Cervantes.
LA MANCHE v. Marea Mânecii.
LA MÁRMORA-FERRÉRO, Alfonso, marchiz di (1804-1878), general și om politic italian. Ca ministru de Război (1848-1859), a reorganizat armata piemonteză. În Războiul Sardo-Austriac (1848-1849) s-a afirmat în bătăliile de la Pastrengo (3 apr. 1848), Borghetto și Peschiera (mai 1848). Comandant al armatei Piemontului (1855-1856) în Războiul Crimeii. Prim-min. al Regatului Sardiniei (1859-1860) și al Italiei (1864-1866). Comandant șef al armatei în Războiul Prusiano-Italo-Austriac, a fost înfrânt la Custozza (24 iun. 1866).
LA MENNAIS sau LAMENNAIS [lamn├ę], F├ęlicit├ę de (Hugues-F├ęlicit├ę Robert de Lamennais) (1784-1854), filozof, teolog ╚Öi publicist francez. Abate. Unul dintre fondatorii ziarului ÔÇ×LAvenirÔÇŁ (1830). Dezavuat de papa Grigore XVI, ├«n 1832, prin enciclica ÔÇ×Mirari vosÔÇŁ, pentru c─â f─âcuse apologia libert─â╚Ťii religioase ╚Öi pledase pentru separarea Bisericii de stat (ÔÇ×Eseu asupra indiferen╚Ťei ├«n materie de religieÔÇŁ) ╚Öi pentru un umanitarism cre╚Ötin-democrat (ÔÇ×Cuvintele unui credinciosÔÇŁ, ÔÇ×Cartea poporuluiÔÇŁ, ÔÇ×Schi╚Ť─â asupra unei filozofiiÔÇŁ). A influen╚Ťat literatura romantic─â, inclusiv cea rom├ón─â.
LA METTRIE [la metr├ş], Julien Offray de (1709-1751), medic ╚Öi filozof francez. A emis ideea unei unit─â╚Ťi de structur─â ├«n organizarea intern─â a vertebratelor (inclusiv a omului), pe care o punea ├«n leg─âtur─â cu originea lor comun─â. Din cauza materialismului excesiv, bazat pe fizica, chimia, anatomia ╚Öi fiziologia timpului s─âu, a fost obligat s─â se exileze din Fran╚Ťa (ÔÇ×Istoria natural─â a sufletuluiÔÇŁ), din Olanda (ÔÇ×Omul-ma╚Öin─âÔÇŁ) ajung├ónd la Curtea lui Frederic II cel Mare al Prusiei.
LA MOTTE-FOUQU├ë v. Fouqu├ę, Friedrich baron de La Motte.
LA MOTTE-HOUDAR [la m├│t-ud├ír], Antoine de (1672-1731), scriitor ╚Öi teoretician literar francez. Tragedii (ÔÇ×In├Ęs de CastroÔÇŁ), ode, fabule. A redeschis polemica dintre ÔÇ×anticiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×moderniÔÇŁ (ÔÇ×Reflec╚Ťii asupra tragedieiÔÇŁ).
LA OM, cel mai ├«nalt v├órf al masivului Piatra Craiului (2.238 m). Vegeta╚Ťie alpin─â de st├ónc─ârie, ├«n cadrul c─âreia se remarc─â prezen╚Ťa endemismului numit garofi╚Ťa Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), declarat─â monument al naturii. Cunoscut ╚Öi sub numele de Baciu sau Piscul Baciului.
LA PALMA (SAN MIGUEL DE LA PALMA), insul─â vulcanic─â spaniol─â, situat─â ├«n extremitatea de V. a arh. Canare, la 85 km VNV de ins. Tenerife; 663 km2. Relief muntos, ├«n cadrul c─âruia se remarc─â craterele vulcanice Taburiente (2.426 m alt.) ╚Öi Cumbre Vieja (ultima erup╚Ťie ├«n 1949). Clim─â cald─â. Pomicultur─â. Localit. pr.: Santa Cruz de la Palma, Los Llanos. Observator astronomic.
LA PAZ, ora╚Ö ├«n Mexic, situat ├«n partea de SE a pen. California, port la G. La Paz (G. Californiei), centrul ad-tiv al statului Baja California Sur; 137,6 mii loc. (1990). Aeroport. Expl. de min. auro-argentifere. Pescuit de perle. Sta╚Ťiune balneoclimateric─â estival─â. Centru comercial. Turism. ├Äntemeiat de spanioli ├«n 1506.
LA PAZ (LA PAZ DE AYACUCHO) [la pas], capitala ad-tiv─â a Boliviei (sediul guvernului), situat─â ├«ntr-o depresiune de la poalele de V ael Cordillerei Real (Anzii Centrali), la 3.640-4.100 m alt. (capitala aflat─â la cea mai ├«nalt─â altitudine din lume), pe r├óul La Paz, la SE de L. Titicaca, dominat─â de M-╚Ťii Illimani (la S) ╚Öi Huayna Potos├ş (la N); 785 mii loc. (1993). Nod de comunica╚Ťii pe ╚Öoseaua panamerican─â. Aeroportul El Alto. Pr. centru politic, economic, comercial, financiar, cultural ╚Öi turistic al ╚Ť─ârii. Ind. chimic─â (mase plastice, produse farmaceutice), mat. de constr. (ciment, sticl─â), de prelucr. a lemnului (mobil─â, cherestea), a piel─âriei ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âmintei, textil─â (conf., ╚Ťes─âturi), h├órtiei ╚Öi alim. (zah─âr, tutun ╚Ö.a.). Universitate (1830). Muzeu de arheologie (1846); muzeu de art─â. Teatru. Monumente: biserica ╚Öi m─ân─âstirea San Francisco (1778), Plaza Murillo (nucleul istoric) unde sunt grupate: Catedrala (1843-1940), Palatul Legislativ, Palatul Preziden╚Ťial, casa ├«n care a locuit Sim├│n Boliv├ír ╚Ö.a. ├Äntemeiat de Alonso de Mendoza, ├«n 1548, sub numele de Nuestra Se├▒ora de La Paz, pe locul unei vechi a╚Öez─âri inca╚Öe, ora╚Öul a devenit re╚Öedin╚Ťa preziden╚Ťial─â ╚Öi sediul guvernamental (din 1898).
LA P├ëROUSE [la per├║:z], (S┼îYA), str├ómtoare ├«n NV. Oc. Pacific, ├«ntre ins. Sahalin (la N) ╚Öi Hokkaid┼Ź (la S), care une╚Öte M. Ohotsk cu Marea Japoniei. Lungime: 101 km; l─â╚Ťime max.: 43 km; ad.: 51-118 m.
LA P├ëROUSE [la per├║:z], Jean Fran├žois de Galaup, conte de ~ (1741-c. 1788), navigator ╚Öi explorator francez. A participat la Campania ├«mpotriva englezilor din G. Hudson (1782), cucerind forturile Prince de Galles ╚Öi York ╚Öi a condus o expedi╚Ťie de explorare ├«n V Oc. Pacific (1785 ÔÇô c. 1788), descoperind (├«n 1787) str├ómtoarea care-i poart─â numele. A explorat coastele Australiei ╚Öi Tasmaniei ╚Öi a disp─ârut ├«n zona arh. Noile Hibride. R─âm─â╚Öi╚Ťe ale navelor au fost descoperite ├«n ins. Vanikoro ├«n anii 1826, 1828 ╚Öi 1962.
LA PLANCHE [la pl├ú╩â] (pe numele adev─ârat Van den Planken, zis de ~) (1573-1627), tapiser francez de origine flamand─â. S-a stabilit la Paris, chemat de regele Henric IV, ├«nfiin╚Ť├ónd aici (1601) un atelier de tapiserie, din care se va dezvolta ulterior Atelierul regal de goblenuri.
LA PLATA v. Rio de la Plata.
LA PLATA v. Sucre.
LA PLATA v. R├şo de la Plata.
LA PLATA v. Sucre.
LA PLATA 1. Lan╚Ť muntos ├«n partea central-vestic─â a S.U.A. (Colorado), ├«n SSE M-╚Ťilor St├ónco╚Öi (Rocky Mountains), cu alt. max. de 4.030 m (vf. Hesperus). 2. V├órf ├«n M-╚Ťii Sawatch (SSE M-╚Ťilor St├ónco╚Öi), la 150 km SV de ora╚Öul Denver (Colorado). 3. Ora╚Ö ├«n partea de E a Argentinei, la 56 km SE de Buenos Aires, port la estuarul R├şo de la Plata; 520,6 mii loc. (1991). Rafin─ârii de petrol. Ind. chimic─â, electrotehnic─â textil─â, de prelucr. a lemnului ╚Öi alim. Export de carne ╚Öi de piei. Universitate (1890). Muzeu de istorie natural─â. Gr─âdin─â zoologic─â. Fundat ├«n 1882. ├Äntre 1952 ╚Öi 1955, ora╚Öul a purtat numele E
LA PLATA 1. Lan╚Ť muntos ├«n partea central-vestic─â a S.U.A. (Colorado), ├«n SSE M-╚Ťilor St├ónco╚Öi (Rocky Mountains), cu alt. max. de 4.030 m (vf. Hesperus). 2. V├órf ├«n M-╚Ťii Sawatch (SSE M-╚Ťilor St├ónco╚Öi), la 150 km SV de ora╚Öul Denver (Colorado). 3. Ora╚Ö ├«n partea de E a Argentinei, la 56 km SE de Buenos Aires, port la estuarul R├şo de la Plata; 520,6 mii loc. (1991). Rafin─ârii de petrol. Ind. chimic─â, electrotehnic─â textil─â, de prelucr. a lemnului ╚Öi alim. Export de carne ╚Öi de piei. Universitate (1890). Muzeu de istorie natural─â. Gr─âdin─â zoologic─â. Fundat ├«n 1882. ├Äntre 1952 ╚Öi 1955, ora╚Öul a purtat numele Eva Per├│n, ├«n onoare so╚Ťiei pre╚Öedintelui Juan Per├│n.
LA PRENSA, cotidian argentinian fondat, ├«n 1869, de Jos├ę Camilo Paz. De orientare liberal─â, are o larg─â circula╚Ťie ├«n America de Sud.
LA RIOJA [la rióha], regiune istorică și comunitate autonomă în N Spaniei, pe cursul superior al fl. Ebru; 5 mii km2; 264,9 mii loc. (1996). Centrul ad-tiv: Logroño. Cereale. Creșterea animalelor. Viticultură.
LA ROCHEFOUCAULD [ro╩âfuk├│], Fran├žois duce de (1613-1680), scriitor ╚Öi moralist francez. A luptat ├«n Italia (1629) ╚Öi ╚Ü─ârile de Jos (1635-1636). Participant la Fronda prin╚Ťilor (1650-1653) ├«mpotriva lui Mazarin. A frecventat saloanele literare ale vremii, mai ales cel al d-nei de La Fayette. ├Än viziunea sa amorul-propriu este mobilul universal al conduitei noastre. Proz─â aforistic─â (ÔÇ×Reflec╚Ťii sau sentin╚Ťe ╚Öi maxime moraleÔÇŁ) ce se remarc─â prin acuitatea observa╚Ťiei caracterologice ╚Öi prin densitatea ╚Öi concizia stilului; memorialistic─â (ÔÇ×Memorii asupra regen╚Ťei Anei de AustriaÔÇŁ).
LA ROCHELLE v. Rochelle, La ~.
LA ROCQUE [la r├│k], Fran├žois, conte de (1885-1946), colonel ╚Öi om politic francez. Conduc─âtor (din 1931) al organiza╚Ťiei extremiste de dreapta ÔÇ×Crucile de focÔÇŁ, creat─â ├«n 1927. ├Än febr. 1934 a organizat o lovitur─â de stat la Paris, e╚Öuat─â. Fondator (1936) al Partidului Social Francez. La ├«nceput a sprijinit ÔÇ×regimulÔÇŁ de la Vichy, dar, din 1940, a participat la Rezisten╚Ťa francez─â, fiind deportat de germani (1943). Dup─â r─âzboi a fost acuzat de colabora╚Ťionism; activitatea sa ├«n cadrul Rezisten╚Ťei a fost recunoscut─â oficial dup─â 1961.
LA RUE [la r├╝], Pierre de (sau Pieter van der Straeten) (c. 1460-1518), compozitor franco-flamand. Unul dintre importan╚Ťii reprezentan╚Ťi ai ╚Öcolii contrapunctice franco-flamande. Stil auster, scriitur─â clar─â, cu o linie melodic─â foarte expresiv─â. Mise, motete, c├óntece.
LA SAL [l╔Ö sal], grup muntos ├«n partea central-vestic─â a S.U.A., ├«n SSE M-╚Ťilor St├ónco╚Öi, extins pe terit. statelor Utah ╚Öi Colorado. Alt. max.: 3.877 m (vf. Mt. Peale).
LA SALLE [la sal], Ren├ę Robert CAVELIER de (1643-1687), explorator francez. Unul dintre primii c─âl─âtori care a explorat regiunea fl. Sf. Lauren╚Ťiu ╚Öi Marile Lacuri (1669-1670), precum ╚Öi cursul fl. Mississippi (1678-1682) ÔÇô a c─ârui zon─â de v─ârsare a numit-o Louisiana ├«n cinstea regelui Ludovic (Louis) XIV -, ajung├óng la G. Mexic (6 apr. 1682).
LA SCALA v. Scala, La ~.
LA SELLE v. Morne la Selle.
LA SERENA, ora╚Ö ├«n Chile, pe ╚Ť─ârmul Oc. Pacific; 118 mii loc. (1995). Aeroport. Expl. de cupru. Fabric─â de ciment; prelucr. produselor agricole. Muzeu de Arheologie. Centru turistic. Fundat ├«n 1543, a primit denumirea dup─â locul na╚Öterii conchistadorului Pedro de Valvidia. Are statut de ora╚Ö din 1552.
LA SPEZIA v. Specia, La ~.
LA TAILLE [la t├íi], Jean de (c. 1540-1607), poet ╚Öi dramaturg francez. ├Än prefa╚Ťa dramei sale, ÔÇ×Saul furiosulÔÇŁ, intitulat─â ÔÇ×Arta tragedieiÔÇŁ, enun╚Ť─â (sub influen╚Ťa lui Socrate ╚Öi Aristotel) regulile de baz─â ale tragediei clasice.
LA T├łNE [la ten], localitate ├«n Elve╚Ťia, pe malul nordic al lacului Neuch├ótel. Aici s-a descoperit (1858) o a╚Öezare tipic─â pentru cea de-a dou─â Epoc─â a fierului din Europa, numit─â ÔÇ×epoca La T├ĘneÔÇŁ (sec. 5 ├«. Hr.-1 d. Hr.). Pe terit. Rom├óniei, epoca L.T. corespunde a╚Öa-numitei epoci clasice geto-dacice (sec. 1 ├«. Hr.-1 d. Hr.), oglindind stadiul de dezvoltare al societ─â╚Ťii geto-dacilor ├«n vremea lui Burebista ╚Öi Decebal ╚Öi marele sincretism cultural care ├«ncepe s─â caracterizeze ├«ntregul spa╚Ťiu carpato-danubian ├«nc─â din sec. 2 ├«. Hr. Se caracterizeaz─â prin dezvoltarea puternic─â a metalurgiei fierului, apari╚Ťia de noi forme ceramice, datorate utiliz─ârii ro╚Ťii olarului, dezvoltarea me╚Öte╚Öugurilor ╚Öi asimilarea cel╚Ťilor sau lumii grece╚Öti-elenistice.
LA TORTUGA, insulă venezueleană în SE M. Caraibilor, la 88 km V de ins. Margarita și la 200 km NE de Caracas; 220 km2.
LA TOUR [la tur], Georges Mesnil de (1593-1652), pictor francez. Influen╚Ťat de arta lui Caravaggio. Compozi╚Ťii simple de un realism auster (ÔÇ×Tri╚ÖorulÔÇŁ); predilec╚Ťie pentru efectele de lumin─â ├«n scenele nocturne (ÔÇ×Pl├óngerea Sf. SebastianÔÇŁ, ÔÇ×Noul n─âscutÔÇŁ, ÔÇ×Lacrimile Sf. PetruÔÇŁ, ÔÇ×Extazul Sf. FranciscÔÇŁ).
LA TOUR [la tur], Maurice Quentin DELATOUR, zis Maurice Quentin de (1704-1788), pictor francez. Pictor de curte ├«n timpul lui Ludovi XV. Portrete de o remarcabil─â prospe╚Ťime ╚Öi autenticitate (ÔÇ×Ludovic XVÔÇŁ, ÔÇ×Mauriciu de SaxaÔÇŁ, ÔÇ×Doamna de PompadourÔÇŁ, ÔÇ×DiderotÔÇŁ, ÔÇ×VoltaireÔÇŁ, ÔÇ×AutoportretÔÇŁ).
LA VALETTE [la val├ęt], Jean Parisot de (1494-1568), comandant militar francez. Mare maestru (din 1557) al Ordinului cavalerilor de Malta. S-a remarcat ├«n ap─ârarea Maltei asediate de turci (mai-sept. 1565). Pentru a face fa╚Ť─â altor atacuri, a construit un nou ora╚Ö (1566), care ├«i poart─â numele, actuala capital─â a Maltei.
LA VALL├ëE-POUSSIN [la val├ę pusß║Ż] 1. Charles de L.-P. (1866-1962), matematician belgian. A demonstrat teoremele asupra integralelor lui Lebesque ╚Öi a ob╚Ťinut rezultate remarcabile ├«n teoria aproxim─ârii func╚Ťiilor algebrice ╚Öi trigonometrice. 2. Louis de L.-P. (1869-1938), orientalist belgian. Frate cu L. (1). Studii privind textele budiste ╚Öi istoria Indiei (ÔÇ×Budismul, opinii asupra istoriei dogmeiÔÇŁ, ÔÇ×VedismulÔÇŁ, ÔÇ×BrahmanismulÔÇŁ, ÔÇ×Dinastiile ╚Öi istoria Indiei de la Kamishka p├ón─â la invaziile musulmaneÔÇŁ).
LA VALLETTA v. Valletta.
LA VALLI├łRE [la vali├ęr], Louise Fran├žoise de La Baume Le Blanc, duces─â de (1644-1710), favorita regelui Ludovic XIV. A avut ├«mpreun─â cu acesta trei copii. P─âr─âsit─â pentru marchiza de Montespan, se retrage (1674) la M─ân─âstirea Carmelitelor. I se atribuie lucrarea ÔÇ×Reflec╚Ťii asupra ├«ndur─ârii lui DumnezeuÔÇŁ.
LAGUNA, LA ~, oraș în NE ins. Tenerife, (arh. Canare, Spania), la 600 m alt., la 9 km NNV de Santa Cruz de Tenerife; 127,8 mii loc. (1996). Aeroportul Los Rodeos. Ind. pielăriei; produse alim. (coniac, tutun). Universitate (1701). Catedrală (sec. 16); biserica Buna Vestire (1502). Turism. Vechea denumire: San Cristóbal de La Laguna.
LETOPISE╚ÜUL DE LA BISTRI╚ÜA (Letopise╚Ťul de c├ónd s-a ├«nceput, cu voia lui Dumnezeu, ╚Üara Moldovei), versiune a cronicii alc─âtuite ├«n limba slavon─â, la curtea lui ╚śtefan cel Mare, ├«n a doua jum─âtate a sec. 15 ╚Öi ├«nceputul sec. 16; relateaz─â evenimentele petrecute ├«n istoria Moldovei ├«ntre 1359 ╚Öi 1507, oprindu-se ├«ndeosebi asupra domniei lui ╚śtefan cel Mare. Descoperit de I. Bogdan la Tulcea.
LETOPISE╚ÜUL DE LA PUTNA (Povestire pe scurt despre domnii Moldovei), cronic─â anonim─â ├«n limba slavon─â, scris─â probabil ├«n timpul domniei lui ╚śtef─âni╚Ť─â Vod─â (1517-1527). P─âstrat ├«n dou─â variante: una prezent├ónd evenimentele petrecute ├«n istoria Moldovei ├«ntre 1359 ╚Öi 1518, iar alta ├«ntre anii 1359 ╚Öi 1526, ambele fiind prelucr─âri independente ale Analelor cur╚Ťii lui ╚śtefan cel Mare. Descoperite de I. Bogdan la Kiev ╚Öi, respectiv, la Sankt-Petersburg.
LEXICONUL DE LA BUDA, nume sub care este cunoscut ÔÇ×Lesiconul romanesc-latinesc-unguresc-nem╚ŤescÔÇŁ, ap─ârut la Buda ├«n 1825. Elaborat de reprezenta╚Ťi ai ╚ścolii Ardelene (├«nceput de S. Micu, principalii autori au fost: P. Maior, I. Cornelli, V. Colo╚Öi, I. Teodorovici ╚Ö.a.). Marcheaz─â ├«nceputul lexicografiei rom├óne╚Öti moderne (are c. 10.000 articole-titlu ╚Öi con╚Ťine indica╚Ťii etimologice), pe care a influen╚Ťat-o ├«n sens latinizant.
L├ŹNEA DE LA CONCEPCI├ôN (LA L├ŹNEA) [con╬Şep╬Şion], ora╚Ö ├«n S Spaniei (Andaluzia), port la M. Mediteran─â; 57,9 mii loc. (1991). Punct de trecere spre Gibraltar. Ind. de prelucr. a petrolului ╚Öi a metalelor; ciment; confec╚Ťii; produse alim. Comer╚Ť cu legume.
MACARENA (SERRAN├ŹA DE LA MACARENA), lan╚Ť muntos ├«n partea central-sudic─â a Columbiei (Cordillera Oriental), la c. 320 km S de Bogot├í, extins pe direc╚Ťia NNV-SSE, pe 240 km lungime, ├«ntre r├óurile Duda (la V), Guejar (N ╚Öi E) ╚Öi Guyabero (S). Alt. max.: 3.050 m. Parc na╚Ťional (501,3 mii ha), ├«ntemeiat ├«n 1948 ╚Öi declarat rezerva╚Ťie (1971), ├«n care tr─âiesc ur╚Öi, jaguari, reptile ╚Öi c. 450 de specii de p─âs─âri.
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOART─é (QUMRAN), texte str─âvechi scrise ├«n ebraic─â, arameic─â, nabateic─â, greac─â, latin─â, siriano-palestinian─â ╚Öi arab─â, dat├ónd din sec. 2 ├«. Hr.-2 d. Hr. Cuprind date pre╚Ťioase privind esenianismul ╚Öi geneza cre╚Ötinismului primitiv. Descoperite ├«n 1947 ├«n pe╚Öterile din regiunea de NV a M─ârii Moarte, ├«n apropiere de Qumran (unde ├«n sec. 3 ├«. Hr.-2 d. Hr. ╚Öi-a avut centrul o comunitate religioas─â, probabil, a esenienilor).
MAREA M├éNECII (fr. LA MANCHE [la m├ú╩â], engl. ENGLISH CHANNEL [i┼őli╩â t╩â├Žnl]), mare a Oc. Atlantic, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmul de N al Fran╚Ťei ╚Öi litoralul sudic al Marii Britanii. Legat─â de Marea Nordului prin str. Pas de Calais; 78 mii km2. Ad. max.: 172 m; ad. medie: 86 m. Temp. medie a apei: 8┬░C (├«n febr.) ╚Öi 16┬░C (├«n aug.). Salinitatea: 35ÔÇ░. Pescuit. Porturi pr.: Portsmouth, Brighton, Boulogne-sur-Mer, Dieppe, Le Havre. Pe sub M.M. a fost construit (1988-1994) un tunel rutier ╚Öi feroviar (inaugurat la 6 mai 1994), lung de 50 km (din care 38 km sub ap─â), alc─âtuit din dou─â galerii feroviare paralele, cu diametrul de 7,60 m fiecare, plasate la 30 m distan╚Ť─â una de cealalt─â ╚Öi o galerie rutier─â, cu un diametru de 4,80 m, situat─â ├«ntre ele. Terminalul de pe ╚Ť─ârmul francez se afl─â la Coquelles (l├óng─â Calais), iar cel de pe ╚Ť─ârmul englez la Sheriton (l├óng─â Folkestone).
MORNE LA SELLE, masiv muntos ├«n SE Rep. Haiti, la grani╚Ťa cu Rep. Dominican─â. Alt. max.: 2.674 m (v├órful omonim).
NICODIM (de la Tismana) (c. 1340-1406, n. Prilep, Macedonia), c─âlug─âr de la Muntele Athos. Stabilit ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â (├«n timpul domniei lui Vladislav I Vlaicu). A ├«ntemeiat, cu ajutorul voievodului Vladislav I, m─ân─âstirea Vodi╚Ťa (1370-1375) ╚Öi apoi, sprijinit de Radu I, m─ân─âstirea Tismana (1377-1378). La m─ân─âstirea Prislop, a c─ârei ctitorie i se atribuie, a copiat (1404-1405) un ÔÇ×TetraevanghelÔÇŁ slavon miniat (cel mai vechi manuscris din ╚Üara Rom├óneasc─â cu dat─â sigur─â ce ni s-a p─âstrat, oper─â reprezentativ─â pentru arta manuscrisului medieval). I s-a scris Via╚Ťa abia ├«n 1767, c├ónd a fost canonizat. Comemorat la 26 dec.
PALIA DE LA OR─é╚śTIE, prima traducere (apar╚Ťin├ónd lui ╚śtefan Herce ╚Öi Efrem Z─âcan) ├«n limba rom├ón─â a ÔÇ×Vechiului TestamentÔÇŁ, cuprinz├ónd primele dou─â c─âr╚Ťi: ÔÇ×BitiaÔÇŁ (Geneza) ╚Öi ÔÇ×IshodulÔÇŁ (Exodul); tip─ârit─â la Or─â╚Ötie, ├«n 1582, de c─âtre me╚Öterii tipografi ╚śerban, fiul diaconului Coresi, ╚Öi Marian. Monument de limb─â veche rom├óneasc─â, care a contribuit la formarea ╚Öi afirmarea limbii na╚Ťionale literare.
PALOS DE LA FRONTERA, ora╚Ö ├«n SV Spaniei (Andaluzia), ├«n apropierea estuarului lui Rio Tinto, vizavi de ora╚Öul Huelva; 6,8 mii loc. (1991). ├Än vechime port maritim, azi ├«n interiorul uscatului, a fost locul de plecare spre Lumea Nou─â a mai multor expedi╚Ťii de explorare ╚Öi cucerire (navelel lui Cristofor Columb au plecat de aici, ├«n prima expedi╚Ťie, la 3 aug. 1492).
PASIONARIA, La ~ v. Ibarruri G├│mez, Dolores.
PE├Ĺ├ôN DE V├ëLEZ DE LA GOMERA [pe├▒on de v├ęle╬Ş], mic─â insul─â spaniol─â ├«n M. Mediteran─â, ├«n apropiere de de coasta nordic─â a Marocului, la 121 km SE de Ceuta; c. 60 loc. Face parte din posesiunea Plazas de Soberan├şa en el Norte de Africa (apar╚Ťine Spaniei din 1508).
PE╚śTERA DE LA G─éL─é╚śENI, pe╚Öter─â ├«n NE m-╚Ťilor P─âdurea Craiului, situat─â pe valea Deblei, la 380 m alt., ├«n satul G─âl─â╚Öeni, jud. Bihor. Lungimea galeriilor: 2.357 m. Este constituit─â din dou─â coridoare paralele, unul mai lung (Galeria uscat─â), cu s─âli spa╚Ťioase, bogat concre╚Ťionate, altern├ónd cu zone mai ├«nguste, ╚Öi altul mai scurt (Galeria cu ap─â), str─âb─âtut de un p├ór├óu subteran. Greu accesibil─â.
PE╚śTERA DE LA MOVILE, pe╚Öter─â situat─â ├«n S Dobrogei, la V de Mangalia, la c. 3 km de litoral. A fost descoperit─â ├«n urma unui foraj executat ├«n 1986, care la ad├óncimea de 18 m a interceptat un gol carstic, lipsit de leg─âtur─â cu exteriorul. Ad─âposte╚Öte un ecosistem extrem de original, av├ónd ca baz─â trofic─â chemosinteza realizat─â de bacterii prin utilizarea hidrogenului sulfurat furnizat de apele mezotermale sulfuroase din re╚Ťeaua de fisuri ╚Öi goluri carstice din S Dobrogei. S-au identificat aici 30 de specii ╚Öi c├óteva genuri noi din diverse familii de nevertebrate.
PE╚śTERA NEAGR─é (DE LA BARSA), pe╚Öter─â ├«n partea central─â a m-╚Ťilor Bihor, ├«n bazinul depresionar numit Groapa de la Barsa, la 1.100 m alt. Lungimea galeriilor: 1.879 m. Este constituit─â dintr-un sistem de galerii active (cu ap─â) ╚Öi s─â╚Öi mari, dispuse pe c. 100 m diferen╚Ť─â de nivel care, ├«mpreun─â, au ├«nf─â╚Ťi╚Öarea literei K. Prezint─â forma╚Ťiuni stalagmitice ╚Öi depuneri de tip ÔÇ×piele de leopardÔÇŁ pe pere╚Ťi. ├Än 1974 s-a realizat jonc╚Ťiunea natural─â cu Pe╚Ötera de la Z─âpodie, care a format o re╚Ťea subteran─â de galerii cu o lungime total─â de 12.100 m. ├Än aceast─â pe╚Öter─â tr─âie╚Öte viermele Troglochaetus beranecki. Greu accesibil─â.
PRAVILA DE LA GOVORA, cea mai veche culegere de legi tip─ârite ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â de mae╚Ötrii tipografi Meletie Machedoneanul ╚Öi ╚śtefan din Ohrida. Ap─ârut─â la m─ân─âstirea Govora (com. Mih─âe╚Öti, jud. V├ólcea), ├«n 1640, are la origine o culegere de norme juridice bizantine cu caracter preponderent bisericesc. Tradus─â dup─â un intermediar slav de c─âtre Mihail Moxa. La ├«nceputul c─âr╚Ťii sunt tip─ârite versurile ÔÇ×La steaua ╚Ť─âriiÔÇŁ de Udri╚Öte N─âsturel.
PROCLAMA╚ÜIA DE LA ISLAZ, denumirea sub care este cunoscut programul Revolu╚Ťiei de la 1848, din ╚Üara Rom├óneasc─â, elaborat de I. Heliade-R─âdulescu din ├«ns─ârcinarea Comitetului revolu╚Ťionar. Aprobarea ei de c─âtre Adunarea popular─â de la Islaz (9/21 iun. 1848) marcheaz─â ├«nceputul Revolu╚Ťiei.
PRONUNCIAMENTUL DE LA BLAJ, denumire sub care este cunoscut protestul fa╚Ť─â de dualism ╚Öi ├«mpotriva desfiin╚Ť─ârii autonomiei Transilvaniei ╚Öi alipirii acesteia la Ungaria, semnat la 3/15 mai 1868 de c─âtre un grup de intelectuali rom├óni transilv─âneni. Autorii au fost aresta╚Ťi, fiind ulterior gra╚Ťia╚Ťi de ├«mp─ârat.
PUERTO LA CRUZ [kru╬Ş], ora╚Ö ├«n N Venezuelei (Anzo├ítegui), port la M. Caraibilor; 199 mii loc. (2001). Mari rafin─ârii de petrol. Fabric─â de ciment. Export de petrol.
REPUBBLICA, La ~, cotidian italian de centru stânga, fondat (1976) la Roma de E. Scalfari, care a fost și director până în 1996. S-a afirmat în scurt timp, devenind unul dintre cele mai citite cotidiene.
RESTIF (R├ëTIF) DE LA BRETONNE [ret├şf de la bret├│n], Nicolas (1734-1806), scriitor francez. Proz─â (ÔÇ×╚Ü─âranul pervertitÔÇŁ, ÔÇ×Domnul Nicolas sau Inima uman─â dezv─âluit─âÔÇŁ, ÔÇ×Via╚Ťa tat─âlui meuÔÇŁ) de observa╚Ťie a moravurilor societ─â╚Ťii din preajma Revolu╚Ťiei franceze.
REVOLU╚ÜIA DE LA 1848, revolu╚Ťie de inspira╚Ťie liberal─â ╚Öi democratic─â, desf─â╚Öurat─â ├«n aproape ├«ntreaga Europ─â ├«n anii 1848-1849. ├Ändreptat─â ├«mpotriva regimurilor absolutiste, ├«nt─ârite dup─â Congresul de la Viena (1814-1815), revolu╚Ťia a avut caracteristici proprii fiec─ârei ╚Ť─âri, dar a fost pretutindeni ├«n coeziune cu mi╚Öcarea revolu╚Ťionar─â general─â. A ├«nceput mai ├«nt├ói ├«n Italia (la Palermo, 12 ian.), fr─âm├óntat─â de o mare diversitate de probleme, de la abolirea iob─âgiei (├«n Sud ╚Öi ├«n Regatul Neapolelui) p├ón─â la consolidarea pozi╚Ťiilor burgheziei (Regatul Sardiniei) ╚Öi realizarea unit─â╚Ťii na╚Ťionale. Sub presiunea insurec╚Ťiilor populare au fost introduse constitu╚Ťii liberal-democrate ├«n Regatul Celor Dou─â Sicilii, ├«n Regatul Sardiniei, Toscanei ╚Öi Statul Papal; ├«n urma insurec╚Ťiei antihabsburgice izbucnite ├«n partea de N a Pen. Italice (18-22 mart, 1848), Lombardia ╚Öi Vene╚Ťia sunt eliberate de sub domina╚Ťia Habsburgilor, marc├ónd, totodat─â, ├«nceputul r─âzboiului de eliberare. Revolu╚Ťia a cuprins cur├ónd aproape ├«ntreaga Pen. Italic─â (insurec╚Ťiile din Parma, Modena, Toscana), culmin├ónd cu proclamarea republicii la Roma (9 febr. 1849), ├«n frunte cu Mazzini ╚Öi Garibaldi. La 22 febr. 1848 revolu╚Ťia a izbucnit ╚Öi ├«n Fran╚Ťa, sold├óndu-se cu r─âsturnarea regelui Ludovic Filip ╚Öi a oligarhiei financiare ╚Öi cu proclamarea republicii (25 febr.). Evenimentele din Fran╚Ťa au exercitat o puternic─â influen╚Ť─â asupra asupra desf─â╚Öur─ârii ulterioare a evenimentelor ├«n numeroase ╚Ť─âri din Europa. La 13 mart. 1848 a izbucnit revolu╚Ťia ├«n Austria, devenit─â dup─â 1815 bastionul politic al reac╚Ťiunii ├«n Europa Central─â. Insurec╚Ťia din Viena (15 mart.) s-a soldat cu r─âsturnarea regimului Metternich, urmat─â de constituirea (17 mart.) a guvernului reprezentan╚Ťilor nobilimii ╚Öi ai burgheziei liberale, deschiderea (22 iul.) a Reichstagului unicameral ╚Öi promulgarea (7 sept.) Legii privind desfiin╚Ťarea dependen╚Ťei personale (f─âr─â r─âscump─ârare) a ╚Ť─âranilor. Momentul maxim al revolu╚Ťiei din Imp. habsburgic a fost marcat de insurec╚Ťia de la Viena (6-31 oct. 1848), c├ónd insurgen╚Ťilor ╚Öi s-a al─âturat o mare parte a garnizoanei din ora╚Ö, dar, dup─â lupte ├«nd├órjite, insurec╚Ťia a fost ├«nfr├ónt─â de trupele imperiale. ├Än cadrul evenimentelor revolu╚Ťionare din Imp. Habsburgic o mare importan╚Ť─â a avut-o revolu╚Ťia ungar─â izbucnit─â la 15 mart. la Pesta, condus─â de Kossuth Lajos. Guvernul constituit ├«n mart. 1848 desfiin╚Ťeaz─â iob─âgia ╚Öi promoveaz─â alte reforme democrat-liberale menite s─â asigure dezvoltarea ╚Ť─ârii. Conduc─âtorii r. nu au ╚Ťinut seama de revendic─ârile sociale ╚Öi na╚Ťionale ale rom├ónilor ╚Öi slavilor, ceea ce a dus la dezbinarea for╚Ťelor revolu╚Ťionare ╚Öi la conflicte armate ├«ntre acestea. ├Än aceste condi╚Ťii Habsburgii trec la contraofensiv─â ├«mpotriva revolu╚Ťiei ungare, f─âc├ónd apel la trupele croate ╚Öi ruse. Pentru respingerea atacului contrarevolu╚Ťiei se creeaz─â (21 sept. 1848) Comitetul ap─âr─ârii patriei (din oct. guvern revolu╚Ťionar) ├«n frunte cu Kossuth Lajos, care la r├óndu-i formeaz─â o armat─â revolu╚Ťionar─â, care reu╚Öe╚Öte s─â pricinuiasc─â un ╚Öir de ├«nfr├óngeri armatei habsburgice ╚Öi celei croate. ├Äns─â ├«n ian. 1849, armatele habsburgice ocup─â Pesta, iar guvernul revolu╚Ťionar se refugiaz─â la Debre╚Ťin, unde Dieta proclam─â independen╚Ťa deplin─â a Ungariei ╚Öi detronarea Habsburgilor. La 13 aug. 1849, revolu╚Ťia ungar─â este ├«nfr├ónt─â de armata rus─â, chemat─â de Habsburgi ├«n sprijinul lor. La 12 iun. 1848 a izbucnit revolu╚Ťia la Praga, iar ├«n Croa╚Ťia ╚Öi Slovenia au avut loc mi╚Öc─âri revolu╚Ťionare. ├Än Germania, a ├«nceput cu insurec╚Ťia din Baden (27-28 febr.) ╚Öi Hessa (11 mart.), cuprinz├ónd apoi toate statele germane; ├«n Bavaria, regele abdic─â (20 mart.); numero╚Öi principi acord─â insurgen╚Ťilor libert─â╚Ťi democratice. Insurec╚Ťia de la Berlin (18 mart.), oblig─â pe regele Prusiei s─â accepte formarea (29 mart.) unui guvern din reprezentan╚Ťii burgheziei liberale ╚Öi s─â acorde o Constitu╚Ťie. Revolu╚Ťia a cunoscut o deosebit─â intensitate ├«n statele germane din Vest, unde procesul de dezvoltare a capitalismului era mai avansat. La revolu╚Ťia din Germania au luat parte ╚Öi K. Marx ╚Öi Fr. Engels. La 18 mai 1848 s-a ├«ntrunit, la Frankfurt pe Main, Parlamentul german, ales prin vot universal, ├«n scopul realiz─ârii unit─â╚Ťii Germaniei; aceast─â ac╚Ťiune nu a avut sor╚Ťi de izb├ónd─â, at├ót din cauza pozi╚Ťiei nehot─âr├óte a burgheziei liberale germane, c├ót ╚Öi din pricina nerecunoa╚Öterii de c─âtre Austria ╚Öi principii germani a autorit─â╚Ťii Parlamentului de la Frankfurt, care oferea coroana imperial─â a Germaniei unificate regelui Prusiei, Frederic-Wilhelm al IV-lea. ├Än urma loviturii de stat din Prusia (nov.-dec. 1848) ├«nf─âptuit─â de nobilii monarhi╚Öti s-a deschis calea spre restabilirea absolutismului ╚Öi ├«nfr├óngerea revolu╚Ťiei (iul. 1849). Speriat─â de amploarea mi╚Öc─ârii, burghezia liberal─â german─â a renun╚Ťat la programul Revolu╚Ťiei. ├Än a doua jum─âtate a anului 1848, dup─â insurec╚Ťia proletariatului parizian din 23-26 iul., contrarevolu╚Ťia european─â, sub steagurile monarhiilor coalizate, a ├«nceput contraofensiva ├«mpotriva mi╚Öc─ârilor revolu╚Ťionare. O nou─â insurec╚Ťie declan╚Öat─â la Viena (6 oct. 1848) a fost reprimat─â cu for╚Ťa. Acela╚Öi lucru s-a ├«nt├ómplat cu insurec╚Ťiile din Baden (sept. 1848), Dresda (mai 1849), cu revolu╚Ťiile din Ungaria (aug. 1849) ╚Öi cu cele din ╚Üara Rom├óneasc─â (sept. 1848) ╚Öi cu cele din Transilvania (aug. 1849), ├«n─âbu╚Öite de armatele Prusiei, Rusiei, Austriei, Imperiului Otoman ╚Öi de cele ale Republicii franceze. Insurec╚Ťia parizian─â a contribuit la desfiin╚Ťarea iob─âgiei ├«n ╚Ť─ârile din centrul Europei ╚Öi la abolirea unor privilegii nobiliare. ├Än urma revolu╚Ťiei, burghezia ╚Öi-a consolidat pozi╚Ťiile ├«n ╚Ť─ârile din Apusul Europei, iar ├«n celelalte ╚Ť─âri a p─âtruns ├«n administra╚Ťia de stat. ├Än ╚Ü─ârile Rom├óne apari╚Ťia ╚Öi dezvoltarea burgheziei, pe de o parte, men╚Ťinerea structurilor feudale ╚Öi a privilegiilor boiere╚Öti, existen╚Ťa suzeranit─â╚Ťii turce╚Öti (├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi Moldova) ╚Öi a st─âp├ónirii habsburgice (├«n Transilvania), pe de alt─â parte, au fost factorii determinan╚Ťi ai intensific─ârii mi╚Öc─ârii de eliberare social─â ╚Öi na╚Ťional─â. ├Änceputul desf─â╚Öur─ârii evenimentelor revolu╚Ťionare l-a f─âcut mi╚Öcarea revolu╚Ťionar─â din Moldova (mart.), repede ├«n─âbu╚Öit─â. Nevoi╚Ťi s─â se exileze, frunta╚Öii pa╚Öopti╚Öti au formulat ├«n emigra╚Ťie programul revolu╚Ťiei (ÔÇ×Prin╚Ťipiile noastre pentru reformarea patrieiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Dorin╚Ťele partidei na╚Ťionale din MoldovaÔÇŁ), ├«n care, pe l├óng─â problema ├«mpropriet─âririi ╚Ť─âranilor se punea ╚Öi problema cre─ârii statului na╚Ťional rom├ón. ├Än ╚Üara Rom├óneasc─â a avut loc o revolu╚Ťie la care au participat: ╚Ť─âr─ânimea, me╚Öte╚Öugarii ╚Öi lucr─âtorii de la ora╚Öe, burghezia ╚Öi boierimea liberal─â. Principalii ei conduc─âtori au fost: N. B─âlcescu, Gh. Magheru, Al. G. Golescu, I. Heliade-R─âdulescu, C.A. Rosetti, Chr. Tell. Programul Revolu╚Ťiei, izbucnit─â la 9/21 iun. 1848, sintetizat ├«n Proclama╚Ťia de la Islaz, prevedea independen╚Ťa administrativ─â ╚Öi legislativ─â a ╚Ť─ârii, egalitatea ├«n fa╚Ťa legii, eliberarea ╚Öi ├«mpropriet─ârirea ╚Ť─âranilor (art. 13) etc. La 13/25 iun. domnul ╚Ť─ârii, Gh. Bibescu, a abdicat, conducerea revenind unui guvern provizoriu, iar apoi ca urmare a preponderen╚Ťei elementelor moderate, unei locotenen╚Ťe format─â din I. Heliade-R─âdulescu, N. Golescu ╚Öi Chr. Tell. ├Ängrijorat de evenimente, guvernul rus a exercitat presiuni asupra Imp. Otoman ca s─â intervin─â cu for╚Ťa armat─â (sept.). Au fost restaurate prevederile Regulamentului Organic, abolite temporar. ├Än Transilvania problemele eliber─ârii sociale s-au ├«mpletit str├óns cu cele ale eliber─ârii na╚Ťionale. Principalii conduc─âtori au fost: Avram Iancu, S. B─ârnu╚Ťiu, G. Bari╚Ťiu, E. Murgu, A. ╚śaguna. Unirea for╚Ťat─â a Transilvaniei cu Ungaria, refuzul conduc─âtorilor maghiari de a recunoa╚Öte drepturile na╚Ťionale ale rom├ónilor i-au silit pe ace╚Ötia s─â mearg─â pe o cale revolu╚Ťionar─â proprie. La Adunarea de la Blaj de pe C├ómpia Libert─â╚Ťii (3-5/15-17 mai 1848), care a constituit punctul culminant al revolu╚Ťiei ├«n Transilvania, cei peste 40.000 participan╚Ťi au adoptat programul care prevedea desfiin╚Ťarea iob─âgiei, egalitate na╚Ťional─â ╚Öi reprezentare propor╚Ťional─â ├«n Diet─â, administra╚Ťie, justi╚Ťie, Garda na╚Ťional─â, ├«nfiin╚Ťarea de ╚Öcoli ├«n limba rom├ón─â etc. Ne╚Ťin├ónd seama de voin╚Ťa clar exprimat─â la Blaj, Dieta neme╚Öeasc─â din Cluj a confirmat la 17/29 mai 1848 ├«ncorporarea Transilvaniei la Ungaria, ceea ce a provocat dezbinarea for╚Ťelor revolu╚Ťionare rom├óne ╚Öi maghiare, fapt de care a profitat Curtea de la Viena. Avram Iancu a organizat cetele mo╚Ťilor, transform├óndu-le ├«ntr-o oaste ╚Ť─âr─âneasc─â, cu care a ap─ârat regiunea Mun╚Ťilor Apuseni ├«mpotriva o╚Ötilor nobilimii maghiare. Abia la 2/14 iul. 1848, ├«n urma st─âruin╚Ťelor lui N. B─âlcescu, a fost ├«ncheiat proiectul de pacificare prin care se punea cap─ât ostilit─â╚Ťilor ├«ntre cele dou─â tabere. Era ├«ns─â prea t├órziu, deoarece ├«n aug. 1849 revolu╚Ťia maghiar─â a fost ├«nfr├ónt─â de trupele habsburgice ╚Öi ruse. De╚Öi ├«nfr├ónt─â, Revolu╚Ťia de la 1848 ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne a avut totu╚Öi urm─âri ├«nsemnate; a contribuit ├«n mod esen╚Ťial la dezvoltarea con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale a poporului rom├ón ╚Öi a pus la ordinea zilei problemele fundamentale ale dezvolt─ârii societ─â╚Ťii: problema agrar─â, a eliber─ârii sociale, a egalit─â╚Ťii ├«n drepturi, a unirii celor trei ╚Ť─âri rom├óne ├«n cadrul fruntariilor unuia ╚Öi aceluia╚Öi stat, a libert─â╚Ťii ╚Öi independen╚Ťei na╚Ťionale.
REVOLU╚ÜIA DIN ANGLIA de la 1642-1649, revolu╚Ťie de ├«nsemn─âtate european─â ├«n urma c─âreia ├«n Anglia a fost instaurat un regim politic, cel al prosperit─â╚Ťii generale (Commonwealth). A fost ├«ndreptat─â ├«mpotriva regimului absolutist care, ├«n timpul regilor Iacob I ╚Öi Carol I din dinastia Stuart, trecea printr-o ad├ónc─â criz─â social─â. Lupta opozi╚Ťiei (reprezentat─â de burghezie, noua nobilime ╚Öi o parte a ╚Ť─âr─ânimii) a ├«mbr─âcat un ve╚Öm├ónt religios (puritanismul), Parlamentul fiind principalul ei centru organizatoric ╚Öi politic. Revolu╚Ťia a ├«nceput ├«n condi╚Ťiile agrav─ârii conflictului dintre rege ╚Öi Parlament, ca urmare a persecu╚Ťiei puritanilor ╚Öi a r─âzboiului ├«mpotriva Sco╚Ťiei protestante, r─âsculat─â ├«n 1637-1638. Carol I a convocat, dup─â o ├«ntrerupere de 11 ani (1629-1640), Parlamentul (├«ntre 13 apr. ╚Öi 5 mai 1640, Parlamentul scurt ╚Öi ├«ntre 3 nov. 1640 ╚Öi 20 apr. 1653, Parlamentul lung), cer├óndu-i s─â aprobe alocarea unor sume de bani pentru continuarea r─âzboiului ├«mpotriva Sco╚Ťiei Parlamentul lung a condi╚Ťionat acordarea sumelor, cer├ónd unele m─âsuri ├«ndreptate ├«mpotriva absolutismului (desfiin╚Ťarea impozitelor create de rege ├«ntre 1629 ╚Öi 1640, lichidarea tribunalelor extraordinare regale ╚Öi biserice╚Öti, stabilirea principiului responsabilit─â╚Ťii puterii executive ├«n fa╚Ťa Parlamentului), care l-au determinat pe regele Carol I s─â ├«nceap─â r─âzboiul ├«mpotriva Parlamentului. ├Än timpul primului r─âzboiului civil (1642-1646) s-a ad├óncit revolu╚Ťia. Resursele Parlamentului bazate pe principalele porturi ╚Öi pe regiunile din S ╚Öi E erau mult mai mari dec├ót cele ale regelui, care avea sprijinul regiunilor rirale din N ╚Öi V. ├Än prima etap─â a r─âzboiului armata Parlamentului a suferit ├«nfr├óngeri; reorganizat─â de O. Cromwel, armata ÔÇ×noului modelÔÇŁ (al c─ârei nucleu l-a constituit deta╚Öamentul de cavalerie numit ÔÇ×coastele de fierÔÇŁ, format din ╚Ť─âr─ânime ╚Öi mica nobilime) a ob╚Ťinut victorii decisive asupra armatei regelui la Marston Moor (1644) ╚Öi Naseby (1645). ├Än desf─â╚Öurarea evenimentelor s-au cristalizat ├«n tab─âra revolu╚Ťionar─â unele grup─âri ╚Öi curente politice radicale (├«n special ├«n r├óndul armatei), care doreau s─â dezvolte revolu╚Ťia p├ón─â la egalitatea social─â (levellerii). Dup─â tratative infructuoase cu Parlamentul, regele dezl─ân╚Ťuie, ├«n 1648, la doilea r─âzboi civil, cu ajutorul marii nobilimi ╚Öi al sco╚Ťienilor. Este ├«nfr├ónt la Preston (1648) de armata revolu╚Ťionar─â condus─â de Cromwell. Regele Carol I a fost judecat, condamnat ╚Öi executat., iar monarhia ╚Öi Camera Lorzilor, lichidate. La 19 mai 1649 a fost proclamat─â republica. V. ╚Öi Marea Britanie.
RIO DE LA PLATA, unul dintre cele patru viceregate spaniole creat ├«n 1776 ├«n cadrul procesului de descentralizare a Imperiului colonial spaniol, prin desprindere din viceregatul Per├║; constituit pe terit. aflat azi ├«n componen╚Ťa statelor Argentina, Uruguay, Paraguay ╚Öi Bolivia. Capitala ├«n ora╚Öul Buenos Aires. A avut de f─âcut fa╚Ť─â agresiunilor colonialiste, ├«ndeosebi ale britanicilor. ├Än 1810, ├«n urma r─âscoalei popula╚Ťiei creole ├«mpotriva autorit─â╚Ťilor spaniole, ultimul vicerege a fost alungat, instituindu-se o junt─â provizorie.
R├ŹO DE LA PLATA, larg estuar situat la grani╚Ťa ├«ntre Argentina ╚Öi Uruguay, format de fl. Paran├í ╚Öi Uruguay. Lungime: 320 km; l─â╚Ťime max.: 220 km. ├Än estuar se vars─â ╚Öi fl. Uruguay. Pe ╚Ť─ârmurile sale se afl─â ora╚Öele Buenos Aires, La Plata, Montevideo. Descoperit ├«n 1516 de spaniolul J.D. de Solis. Explorat de F. Magellan (1520) ╚Öi de S. Cabot (1527-1529), prima a╚Öezare permanent─â a coloni╚Ötilor spanioli ├«n regiune s-a fixat la Asunci├│n (1537).
SAN CRISTOBAL DE LA LAGUNA v. Laguna, La ~.
SAN MIGUEL DE LA PALMA v. La Palma.
SANTA CRUZ. 1. (NENDO sau NDENI), arh. vulcanic ╚Öi coraligen ├«n SV Oc. Pacific (Melanezia), ├«n statul insular Solomon, situat la 402 km E de arh. Solomon; 938 km2. Ins. pr.: Santa Cruz (Nendo sau Ndeni), Utupua, Vanikoro. Planta╚Ťii de cocotieri. Pescuit. Descoperit ├«n 1595 de exploratorul spaniol Alvaro de Menda├▒a de Neira. 2. V. Saint Croix. 3. Prov. ├«n extremitatea de S a Argentinei, ├«n Patagonia, extins─â ├«ntre Oc. Atlantic ├«n E ╚Öi Cordillera Andin─â ├«n V, la grani╚Ťa cu Chile; 243,9 mii km2; 196,9 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: Rio Gallegos. Afectat─â de v├ónturi ╚Öi furtuni frecvente. Cre╚Öterea ovinelor. P─âduri, lacuri glaciare. Turism. Parcurile na╚Ťionale Los Glaciares (4,5 mii km2) ╚Öi Perito Moreno (1,2 mii km2). P─âdure pietrificat─â, declarat─â monument al naturii (1954), extins─â pe 35 km2. 4. (numele complet: SANTA CRUZ DE LA SIERRA), ora╚Ö ├«n partea central-estic─â a Boliviei, pe r├óul Piray, la 480 km SE de La Paz ╚Öi 290 km NE de Sucre; centrul ad-tiv al departamentului Santa Cruz; 1,1 mil. loc. (2001). Aeroportul Viru-Viru. Nod rutier. Expl. de petrol, gaze naturale, min. de fier ╚Öi de mangan. Rafin─ârie de petrol. Ind. petrochimic─â, de prelucr. a lemnului, textil─â, piel─âriei ╚Öi alim. (ulei de soia, zah─âr, rom, preparate din carne ╚Öi lapte, alcool). Centru comercial ╚Öi pia╚Ť─â agricol─â pentru cafea, cacao, tutun, orz, soia, trestie de zah─âr, fructe, bovine. Universitate (1879). Fundat ├«n 1561 de conchistadorul spaniol Nu├▒o de Ch├ívez pe locul azi al ora╚Öului San Jos├ę de Chiquitos, a fost nevoit s─â se mute pe vatra actual─â ├«n 1595 din cauza atacului amerindienilor. ├Än 1811 locuitorii S.C. ╚Öi-au proclamat independen╚Ťa fa╚Ť─â de Spania.
SCALA, LA ~ (Teatro alla Scala), cel mai ├«nsemnat teatru de oper─â italian, ├«nfiin╚Ťat la Milano ├«n 1776-1778 pe locul fostei bazilici Santa Maria alla Scala, dup─â planurile lui G. Piermarini. Aici s-au reprezentat ├«n premier─â opere ale marilor mae╚Ötri italieni (Rossini, Bellini, Donizetti ╚Öi Verdi). Prima reprezenta╚Ťie ├«n 1778 cu o oper─â a lui A. Salieri, ÔÇ×Europa riconosciutaÔÇŁ. Pe scena sa au evoluat cei ma mari c├ónt─âre╚Ťi ai lumii, printre care ╚Öi c├ónt─âre╚Ťii rom├óni Hariclea Darcl├ęe, Elena Teodorini, G. Gabrielescu, Nicolae Herlea ╚Ö.a. Dintre dirijori: A. Toscanini, care a condus mult─â vreme orchestra teatrului, ╚Öi rom├ónul I. Perlea.
SCHIMBAREA LA FA╚Ü─é, s─ârb─âtoare cre╚Ötin─â (6 aug.) ce aminte╚Öte episodul relatat de Evanghelii, ├«n care Iisus Hristos s-a ar─âtat, pe muntele Tabor, apostolilor Petru, Iacov ╚Öi Ioan, ├«n str─âlucirea sa divin─â, ├«nso╚Ťit de Moise ╚Öi Ilie, personific├ónd legea ╚Öi profe╚Ťiile, pe care Iisus a venit s─â le ├«mplineasc─â. Glasul din Cer le porunce╚Öte apostolilor s─â-L asculte pe Hristos ca pe noul Moise.
SEGURA DE LA FRONTERA v. Oaxaca (2).
SERRAN├ŹA DE LA MACARENA v. Macarena
SOFRONIE DE LA CIOARA (sec. 18, n. Cioara, azi S─âli╚Ötea, jud. Alba), militant pentru ortodoxie ├«n Transivania. Preot ├«n satul natal. R─âmas v─âduv, s-a c─âlug─ârit, probabil la m─ân─âstirea Cozia (╚Üara Rom├óneasc─â), dup─â care s-a re├«ntors la Cioara, unde a ├«ntemeiat un schit ├«n hotarul satului, ├«n care ├«nv─â╚Ťau copiii din satele ├«nvecinate. ├Äntre anii 1759 ╚Öi 1761 ├«l afl─âm ├«n fruntea unei mi╚Öc─âri populare de ap─ârare a credin╚Ťei ortodoxe, care s-a extins ├«n tot Ardealul, p├ón─â ├«n Maramure╚Ö. La 14-18 febr. 1761 a convocat un mare ÔÇ×sinodÔÇŁ de preo╚Ťi ╚Öi mireni la Alba Iulia, ├«n cadrul c─âruia s-au formulat mai multe revendic─âri cu caracter religios, social ╚Öi na╚Ťional, ├«naint├ónd un memoriu ├«n acest sens Cur╚Ťii imperiale din Viena. Dup─â o ├«nt├ólnire cu generalul Nikolaus Adolf de Buccow, trimisul ├«mp─âr─âtesei Maria Tereza ╚Öi comandant al for╚Ťelor militare din Transilvania, s-a refugiat ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â, unde a ajuns egumen la schitul Robaia (dependent de m─ân─âstirea Arge╚Ö). ├Än 1955 Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom├óne l-a canonizat (pr─âznuit la 21 oct.).

L─âut dex online | sinonim

L─âut definitie

Intrare: la
la prepozi╚Ťie substantiv masculin invariabil verb grupa I conjugarea I
Intrare: l─âut
l─âut adjectiv
Intrare: Schimbarea la Fa╚Ť─â
Schimbarea la Fa╚Ť─â substantiv propriu feminin articulat
Intrare: ca-la-ușa-cortului
ca-la-ușa-cortului (numai) singular substantiv neutru invariabil