lăturalnic definitie

11 definiții pentru lăturalnic

LĂTURÁLNIC, -Ă, lăturalnici, -ce, adj. Care este așezat, se află la o parte, la o margine; lateral; colateral; (despre drumuri, străzi etc.) izolat, dosnic; lăturaș. ♦ Fig. (Rar) Ocolit, tainic, ascuns. ♦ Fig. Incorect, necinstit. – Latură + suf. -alnic.
LĂTURÁLNIC, -Ă, lăturalnici, -ce, adj. Care este așezat, se află la o parte, la o margine; lateral; colateral; (despre drumuri, străzi etc.) izolat, dosnic; lăturaș. ♦ Fig. (Rar) Ocolit, tainic, ascuns. ♦ Fig. Incorect, necinstit. – Latură + suf. -alnic.
LĂTURÁLNIC, -Ă, lăturalnici, -e, adj. Care este așezat la o parte, la o margine (v. lateral); (despre drumuri, străzi etc.) izolat, dosnic, retras. A intrat printr-o ușă lăturalnică un bărbat cu ochi albaștri. PAS, Z. I 318. La o înfurcătură de drumuri, de pe un drum lăturalnic, vede apropiindu-se cătră drumul ei o ceată veselă de călăreți tineri. CARAGIALE, O. III 99. Satul Humuleștii, în care m-am trezit, nu-i un sat lăturalnic, mocnit și lipsit de priveliștea lumii. CREANGĂ, O. A. 68. Ei umblau tot mai mult noaptea, pe răcoare, prin căi pustii și lăturalnice. ODOBESCU, S. I 147. ♦ Fig. Ocolit, tainic, ascuns; (cu sens peiorativ) incorect, necinstit, nepermis. Invocase fel de fel de motive și toate lăturalnice. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 187. E dorința de a o asigura că nu pot avea gînduri lăturalnice. IBRĂILEANU, A. 44.
lăturálnic adj. m., pl. lăturálnici; f. lăturálnică, pl. lăturálnice
lăturálnic adj. m., pl. lăturálnici; f. sg. lăturálnică, pl. lăturálnice
LĂTURÁLNIC adj. 1. v. mărginaș. 2. v. dosnic. 3. v. lateral. 4. v. secundar.
LĂTURÁLNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care este sau se află într-o parte; mărginaș; lateral. 2) (despre drumuri, străzi) Care trece prin locuri mai ferite. 3) peior. Care este condamnabil ca fiind necinstit. /latură + suf. ~alnic
lăturalnic a. 1. ce vine de o parte, dosnic: căi pustii și lăturalnice Od.; 2. fig. accesoriu.
*laterál, -ă adj. (lat. lateralis, d. latus, láteris, lature). Care e la o parte, la o lature: drum lateral. Care e la coaste: durere laterală. Adv. La coaste: a fost izbit lateral. – Fals lăturalnic, cuv. ibrid fabricat de ignoranțĭ.
lăturálnic, V. lateral.
LĂTURALNIC adj. 1. limitrof, mărginaș, (reg.) mărginos. (Un drum ~.) 2. ascuns, dosit, dosnic, ferit, izolat, retras, singuratic, tainic, tăinuit, (rar) lăturaș, (înv. și reg.) săcret, (reg.) lăturiș. (Locuri ~.) 3. lateral. (O poziție ~.) 4. colateral, marginal, minor, neimportant, neînsemnat, secundar, (rar) lateral, (fig.) periferic. (O problemă ~.)

lăturalnic dex

Intrare: lăturalnic
lăturalnic adjectiv