lăstăriș definitie

9 definiții pentru lăstăriș

LĂSTĂRÍȘ, lăstărișuri, s. n. Mulțime de lăstari: p. ext. pădurice tânără și deasă. – Lăstar + suf. -iș.
LĂSTĂRÍȘ, lăstărișuri, s. n. Mulțime de lăstari: p. ext. pădurice tânără și deasă. – Lăstar + suf. -iș.
LĂSTĂRÍȘ, lăstărișuri, s. n. Mulțime de lăstari, pădurice tînără, măruntă și deasă. Lăstărișul tînăr a izbucnit și se înalță tot mai triumfător, mînat de puterea pămîntului. STANCU, U.R.S.S. 106. Oamenii s-au risipit în cîmp și-n niște lăstărișuri. SADOVEANU, P. M. 40. A ochit niște lăstărișuri într-o margine de hat și... și-a făcut culcuș moale pe iarbă. POPA, V. 181.
lăstăríș s. n., pl. lăstăríșuri
lăstăríș s. n., pl. lăstăríșuri
LĂSTĂRÍȘ s. (BOT.) mladă, (rar) lăstăret, (reg.) târșar. (A trecut printr-un ~.)
LĂSTĂRÍȘ ~uri n. 1) Desiș de lăstari. 2) Pădurice tânără crescută pe locul unde a fost tăiată o pădure. /lăstar + suf. ~iș
vlăstărét și vlăstăríș n., pl. urĭ (d. vlăstar). Totalitatea vlăstarilor. Pădure tînără. – Și lăst-.
LĂSTĂRIȘ s. (BOT.) mladă, (rar) lăstăret, (reg.) tîrșar. (A trecut printr-un ~.)

lăstăriș dex

Intrare: lăstăriș
lăstăriș substantiv neutru