Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru lănțușor

LĂNȚUȘÓR, lănțușoare, s. n. (Rar) Lănțișor. – Lanț + suf. -ușor.
LĂNȚUȘÓR, lănțușoare, s. n. Lănțișor. – Lanț + suf. -ușor.
LĂNȚUȘÓR, lănțușoare, s. n. Lănțișor. Așezîndu-mi ceasornicul cu lănțușorul de după gît ca o amuletă, îi vorbii lui Culai. SADOVEANU, Î. A. 50.
lănțușór (rar) s. n., pl. lănțușoáre
lănțușór s. n., pl. lănțușoáre
LĂNȚUȘÓR s. v. lănțișor.
lănțușor s. v. LĂNȚIȘOR.

lănțușor definitie

lănțușor dex

Intrare: lănțușor
lănțușor substantiv neutru