Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru l─âmurire

L─éMUR├Ź, l─âmuresc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A ajuta pe cineva s─â ├«n╚Ťeleag─â sau a ├«n╚Ťelege, a ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva. ÔÖŽ Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la ├«n╚Ťelegerea unui lucru ├«n urma unei discu╚Ťii ├«n care s-au dezb─âtut aspectele neclare, contradictorii. 2. Tranz. A face s─â fie clar, ├«n╚Ťeles de cineva; a clarifica, a deslu╚Öi. ÔÖŽ Refl. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. 3. Refl. (Despre obiecte) A ap─ârea vederii ├«n mod distinct; a se contura cu claritate. 4. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv.) A face s─â devin─â sau a deveni curat, lipsit de corpuri str─âine, pur. ÔÇô Din lamur─â.
L─éMUR├ŹRE, l─âmuriri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) l─âmuri ╚Öi rezultatul ei; clarificare, deslu╚Öire, explica╚Ťie (suplimentar─â). ÔÇô V. l─âmuri.
L─éMUR├Ź, l─âmuresc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A ajuta pe cineva s─â ├«n╚Ťeleag─â sau a ├«n╚Ťelege, a ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva. ÔÖŽ Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la ├«n╚Ťelegerea unui lucru ├«n urma unei discu╚Ťii ├«n care s-au dezb─âtut aspectele neclare, contradictorii. 2. Tranz. A face s─â fie clar, ├«n╚Ťeles de cineva; a clarifica, a deslu╚Öi. ÔÖŽ Refl. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. 3. Refl. (Despre obiecte) A ap─ârea vederii ├«n mod distinct; a se contura cu claritate. 4. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv.) A face s─â devin─â sau a deveni curat, lipsit de corpuri str─âine, pur. ÔÇô Din lamur─â.
L─éMUR├ŹRE, l─âmuriri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) l─âmuri ╚Öi rezultatul ei; clarificare, deslu╚Öire, explica╚Ťie (suplimentar─â). ÔÇô V. l─âmuri.
L─éMUR├Ź, l─âmuresc, vb. IV. 1. Tranz. A face pe cineva s─â ├«n╚Ťeleag─â, a-i explica cuiva un lucru, o problem─â etc., a da cuiva explica╚Ťii. N-ai dreptul s─â m─â condamni, f─âr─â s─â ├«ncerci s─â m─â l─âmure╚Öti. DEMETRIUS, C. 33. Se lupt─â cu p─ârerea de r─âu c─â nu-i cineva care s─â-l l─âmureasc─â. SP. POPESCU, M. G. 93. ÔŚŐ (Problema ├«n discu╚Ťie se exprim─â printr-o propozi╚Ťie secundar─â sau printr-o determinare introdus─â prin prep. ┬źasupra┬╗) Dac─â m─â apropiam de el, dac─â-l l─âmuream de ce umbl─â T─âun ╚Öi-l ademene╚Öte cu vorbe, acum ├«l aveam ├«ntre noi. CAMILAR, TEM. 274. Nicola, dup─â ce mai b─âu un pahar de mastic─â, ├«ncepu s─â l─âmureasc─â cum era organizat─â via╚Ťa ├«n colonie. BART, E. 281. Ipolit g─âsi ni╚Öte t─âbli╚Ťi... ÔÇô A! am zis, iat─â acea ce ne va l─âmuri asupra misterioasei drame. NEGRUZZI, S. I 45. ÔŚŐ (Cu dativul persoanei) Am ├«ncercat s─â-╚Ťi l─âmuresc de ce nu m─â mai ├«n╚Ťeleg cu Mircea. DEMETRIUS, C. 9. ÔŚŐ (F─âr─â indicarea persoanei) Dup─â ce mai b─âur─â un pahar de vin, Simeon l─âmuri cum stau treburile. SADOVEANU, O. VII 120. ÔÖŽ Refl. (Despre persoane) A ajunge la idei clare, a ├«n╚Ťelege, a st─âp├«ni o problem─â. Dup─â ce s-or l─âmuri toate milioanele de oameni c├«╚Ťi ├«i are p─âm├«ntul, r─âzboiul are s─â intre ├«n poveste. CAMILAR, TEM. 59. 2. Refl. A ajunge cu cineva la ├«n╚Ťelegere, limpezind puncte de vedere contrarii. Trebuie s─â se l─âmureasc─â mai bine cu Ro╚Öu ├«n chestia asta, ca s─â nu se pomeneasc─â pe drumuri. REBREANU, R. II 80. 3. Tranz. (Complementul indic─â lucrul explicat) A explica pe ├«n╚Ťelesul tuturor, a face clar, a deslu╚Öi. Nu ╚Ötiu eu bine s─â l─âmuresc aceste idei. ODOBESCU, S. III 128. ÔÖŽ Refl. (Despre idei, probleme) A deveni clar, a c─âp─âta ├«n╚Ťeles. C├«nd lucrurile se l─âmuresc, ne pufne╚Öte pe to╚Ťi un r├«s. CAMIL PETRESCU, U. N. 279. (Construit cu dativul) Vicle╚Öugul mo╚Öneagului deodat─â i se l─âmuri cu des─âvir╚Öire. SADOVEANU, O. VII 116. Acum i se l─âmureau bine, pentru prima oar─â, ve╚Önicele sfezi, ├«n larma c─ârora se de╚Ötepta noaptea din somn. VLAHU╚Ü─é, O. A. 140. 4. Refl. (Despre obiecte concrete) A se deslu╚Öi dintre alte obiecte, a c─âp─âta relief, a deveni distinct, a ap─ârea cu claritate. Luna mare se ridicase ╚Öi c├«mpiile se l─âmureau drepte p├«n─â cine ╚Ötie unde. SADOVEANU, O. VI 189. Fa╚Ťa lui se l─âmure╚Öte, Pare-nduio╚Öat acum. TOP├ÄRCEANU, B. 71. ÔŚŐ Fig. ├Än mintea lui se l─âmurea ca ├«ntr-un tablou c─âsu╚Ťa... alb─â ╚Öi veche. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 73. ÔÖŽ (Despre elemente care ├«ntunec─â obiectele) A disp─ârea, l─âs├«nd s─â se vad─â clar lucrurile. Negurile de pe Moldova se l─âmureau. SADOVEANU, O. I 59. 5. Tranz. (├Änvechit) A cur─â╚Ťa un metal de corpuri str─âine expun├«ndu-l ac╚Ťiunii focului; a purifica. Argintarul lucreaz─â argintul, l─âmurindu-l prin foc. I. IONESCU, M. 714. ÔŚŐ Refl. Fig. Tic─âlo╚Öii ace╚Ötia merit─â a fi ar╚Öi de vii, ca s─â-╚Öi cure╚Ťe p─âcatul ╚Öi s─â se l─âmureasc─â prin foc de f─âr─âdelegea lor. NEGRUZZI, S. I 232.
L─éMUR├ŹRE, l─âmuriri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a l─âmuri ╚Öi rezultatul ei; clarificare, deslu╚Öire. ├Änv─â╚Ť─âtorului ├«i revine un rol de seam─â ├«n l─âmurirea ╚Ť─âr─ânimii muncitoare asupra avantajelor mecaniz─ârii agriculturii, ale ├«ntov─âr─â╚Öirilor de lucrare ├«n comun a p─âm├«ntului, asupra superiorit─â╚Ťii gospod─âriilor agricole colective. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 461. Prietenul pe care l-am rugat... s─â m─â ajute s─â v─âd ora╚Öul ╚Öi s─â-mi ├«nlesneasc─â unele l─âmuriri e un vechi moscovit. STANCU, U.R.S.S. 14. ÔŚŐ (Adesea ├«n leg─âtur─â cu verbul ┬źa duce┬╗) Munc─â (sau ac╚Ťiune, campanie) de l─âmurire = ac╚Ťiune politic─â ├«ntreprins─â pentru explicarea unei probleme de pe pozi╚Ťia clasei muncitoare, cu scopul de a trezi con╚Ötiin╚Ťa de clas─â ╚Öi a ridica nivelul politic al unei persoane sau al unei colectivit─â╚Ťi. Lenin sublinia c─â munca de l─âmurire a maselor nu reprezint─â ┬źnumai┬╗ o activitate propagandistic─â, c─â de fapt ea este cea mai practic─â activitate revolu╚Ťionar─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 381, 2/1. Unul din voi s─â plece cu brigada; cel─âlalt s─â r─âm├«n─â ├«n sat, ca s─â ├«ncepem din nou munca de l─âmurire. MIHALE, O. 62. 2. Informa╚Ťie l─âmuritoare, explica╚Ťie. Un func╚Ťionar al Bibliotecii Lenin ne conduce ╚Öi ne d─â l─âmuriri. STANCU, U.R.S.S. 28. Oaspe╚Ťii se uitau unii la al╚Ťii, a╚Ötept├«nd o l─âmurire. SADOVEANU, O. VII 94. Zaharia Duhu sim╚Ťi datoria s─â adauge o l─âmurire, care ├«n aceea╚Öi vreme suna ca o scuz─â. C. PETRESCU, A. 302.
l─âmur├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. l─âmur├ęsc, imperf. 3 sg. l─âmure├í; conj. prez. 3 s─â l─âmure├ísc─â
l─âmur├şre s. f., g.-d. art. l─âmur├şrii; pl. l─âmur├şri
l─âmur├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. l─âmur├ęsc, imperf. 3 sg. l─âmure├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. l─âmure├ísc─â
l─âmur├şre s. f., g.-d. art. l─âmur├şrii; pl. l─âmur├şri
L─éMUR├Ź vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) deslu╚Öi, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (├«nv.) a (se) pliroforisi, a (se) r─âspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) desc├ólci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. v. rezolva. 3. v. dumeri. 4. a (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) edifica. (S-a ~ imediat dup─â ce a v─âzut actele.)
L─éMUR├Ź vb. v. cur─â╚Ťa, purifica.
L─éMUR├ŹRE s. 1. clarificare, deslu╚Öire, dezlegare, elucidare, explicare, explica╚Ťie, limpezire, precizare, rezolvare, solu╚Ťie, solu╚Ťionare, (├«nv.) pliroforie, r─âspicare, (fig.) cheie, desc├ólcire. (~ unei probleme complicate.) 2. clarificare, dumerire, edificare. (~ lui ├«ntr-o problem─â.) 3. v. indica╚Ťie. 4. v. instruc╚Ťiuni.
A L─éMUR├Ź ~├ęsc tranz. 1) (probleme, texte, lucruri ne├«n╚Ťelese etc.) A face ├«n╚Ťeles, coment├ónd ╚Öi d├ónd informa╚Ťii necesare; a explica; a ar─âta. 2) (persoane) A ajuta s─â ├«n╚Ťeleag─â lucruri neclare, obscure. 3) A face s─â se l─âmureasc─â. /Din lamur─â
A SE L─éMUR├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) (despre lucruri neclare) A deveni clar (├«n urma unor investiga╚Ťii, discu╚Ťii etc.). 2) (despre persoane) A ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â clar; a se clarifica; a se edifica. 3) (despre obiecte) A ap─ârea vederii ├«n mod distinct; a c─âp─âta contururi clare; a se distinge; a se deslu╚Öi. 4) (despre persoane) A ajunge la ├«n╚Ťelegere (unul cu altul) ├«n urma unor explica╚Ťii. /Din lamur─â
l─âmur├Č v. 1. a cur─â╚Ťa: a l─âmuri aurul; 2. a clarifica: (lun─â) lumina-i dulce tot mai mult l─âmure╚Öte EM.; 3. fig. a explica, a l─âmuri idei.
l─âmurire f. explica╚Ťiune.
l─âmur├ęsc v. tr. (d. lamur─â). Cur─â╚Ť, clarific, limpezesc: a l─âmuri seu, untu. Fig. Clarific, explic, deslu╚Öesc, da┼ş informa╚Ťiun─ş precise: a l─âmuri pe cineva.
l─âmur├şre f. Clarificare, limpezire. Fig. Explica╚Ťiune, informa╚Ťiune precis─â.
lămuri vb. v. CURĂȚA. PURIFICA.
L─éMURI vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) deslu╚Öi, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (├«nv.) a (se) pliroforisi, a (se) r─âspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) desc├«lci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. a clarifica, a descifra, a deslu╚Öi, a dezlega, a explica, a limpezi, a rezolva, a solu╚Ťiona. (A ~ enigma.) 3. a se dumeri, a ├«n╚Ťelege, a pricepe, a ╚Öti, (reg.) a se n─âd─âi, (fig.) a se trezi. (Tot nu te-ai ~ ce am vrut s─â-╚Ťi spun?) 4. a (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) edifica. (S-a ~ imediat dup─â ce a v─âzut actele.)
L─éMURIRE s. 1. clarificare, deslu╚Öire, dezlegare, elucidare, explicare, explica╚Ťie, limpezire, precizare, rezolvare, solu╚Ťie, solu╚Ťionare, (├«nv.) pliroforie, r─âspicare, (fig.) cheie, desc├«lcire. (~ unei probleme complicate.) 2. clarificare, dumerire, edificare. (~ lui ├«ntr-o problem─â.) 3. indica╚Ťie, informa╚Ťie, ├«ndrumare. (A primit toate ~ necesare.) 4. explica╚Ťie, indica╚Ťie, instruc╚Ťiuni (pl.), ├«ndrumare. (~ pentru folosirea unui medicament.)
a se lămuri buștean expr. a rămâne nedumerit.
l─âmuri, l─âmuresc v. t. (iron.) a bate.
l─âmurire, l─âmuriri s. f. (intl., iron.) b─âtaie.

L─âmurire dex online | sinonim

L─âmurire definitie

Intrare: l─âmuri
l─âmuri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: l─âmurire
l─âmurire substantiv feminin